NARAȚIUNI: 1. Occidentul, în special SUA, s-a implicat în alegerile din Republica Moldova. 2. Victoria PAS la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie nu reprezintă voința cetățenilor, ci rezultatul implicării forțelor străine. 3. Cetățenii Republicii Moldova nu au încredere în România, inclusiv din cauza jandarmilor români care au bătut populația locale în perioada 1918-1940. 5. Cetățenii Republicii Moldova nu doresc unirea cu România. 6. După victoria dreptei în Republica Moldova, ar putea fi pusă la cale unirea forțată cu România.
CONTEXT/ETOS LOCAL: La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, apropiat președintelui pro-european Maia Sandu, a obținut o victorie clară, acumulând aproximativ 53% din voturi și, respectiv, 63 din cele 101 de mandate de deputat. Este cel mai mare scor electoral pe care îl obține o formațiune politică la alegerile parlamentare din Republica Moldova și, respectiv, prima dată când un partid de dreapta obține singur victoria în alegeri.
Campania electorală a fost marcată de acuzații din partea stângii politice despre implicarea Occidentului și în special a ambasadorului SUA în desfășurarea alegerilor. PAS și Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor s-au acuzat reciproc de utilizarea resurselor financiare din afară în campanie. UE a anunțat în această perioadă că va oferi un sprijin financiar de 600 de milioane de euro. România și SUA au anunțat că donează loturi importante de vaccin anti-Covid, dar și Rusia a făcut o donație de Sputnik V.
Vectorul geopolitic este unul din principalele subiecte de discuție în societate, mai ales în timpul campaniilor electorale, în condițiile în care în Republica Moldova, chiar dacă majoritatea cetățenilor optează pentru integrarea în UE, există și o importantă parte a populației care își dorește apropierea de Rusia și aderarea la Uniunea Eurasiatica pe care o controlează Moscova.
Și subiectul unei posibili uniri a Republicii Moldova cu România este unul de dezbateri. Există politicieni, dar și un număr tot mai mare de cetățeni care o consideră ca parte a spațiului românesc și optează pentru unirea celor două state, dar există și o opoziție puternică la aceasta și chiar și amenințări, din Găgăuzia, că aceasta regiune autonomă se va separa în cazul unei uniri cu România.
OBIECTIV: Să submineze legitimitatea rezultatelor alegerilor din Republica Moldova prezentându-le drept rezultatul implicării americane. Să readucă în memoria colectivă narațiunile despre „jandarmul român”. Să prezinte mișcarea unionistă din Republica Moldova drept o opțiune a unei elite politice deținătoare a dublei cetățenii și care nu urmărește interesele Republicii Moldova. Să inducă ideea că există riscul unei uniri forțate a Republicii Moldova cu România.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În Republica Moldova, la fel ca în foarte multe state, există o alternanță la guvernare între dreapta și stânga. Victoria PAS la alegerile parlamentare anticipate vine în contextul victoriei Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, după doi ani de guvernare socialistă în care, potrivit experților, Igor Dodon și Partidul Socialiștilor au comis mai multe erori, și-au dezamăgit electoratul și au ieși la iveală mai multe detalii care pun la îndoială integritatea lor.
Republica Moldova este o țară măcinată de corupție, iar Maia Sandu este considerată o persoană în măsură să combată acest flagel, imagine pe care și-a construit-o în perioada în care a deținut funcția de ministru al Educației, 2012-2015.
Narațiunea „Jandarmului român” potrivit căreia autoritățile române au avut un comportament neadecvat față de populația din Basarabia după Unirea din 1918, a fost promovată în perioada sovietică și este una din „sperietorile” actuale împotriva unei eventuale uniri.
Numărul adepților unirii cu România crește treptat în Republica Moldova și a ajuns la aproximativ 30% din populație, potrivit sondajelor, chiar dacă este de presupus că o bună parte dintre aceștia și-ar dori unirea doar pentru că au pierdut încrederea în viitorul Republicii Moldova ca stat independent, sau sunt atrași de pensiile și salariile mai mari din România.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, decizii care privesc „caracterul suveran, independent şi unitar al statului”, adică, inclusiv o eventuală unire cu România, pot fi luate doar prin referendum.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Majoritatea populației, potrivit sondajelor, nu este adepta unirii Republicii Moldova cu România
CUI SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului, Blocului socialiștilor și comuniștilor.
Donează
---copie-thumb.webp){kind=small}