CONTEXT: Active News citează un articol de pe LifeSiteNews, un portal conservator anti-avort și anti-LGBT, despre despre care newsguardtech scrie că a promovat în repetate rânduri afirmații false despre pandemie iar snopes că transmite informații înșelătoare.
Jay Bhattacharya, unul dintre autorii studiului este inițiator și semnatar al Declarației de la Great Barrington, din octombrie 2020. Aceasta pledează pentru revenirea imediată la normal a vieții – redeschiderea școlilor și universităților, a restaurantelor și altor locuri închise pentru a preveni răspândirea coronavirusului, reluarea activităților sportive și culturale, renunțarea muncii de la distanță în favoarea celei la birou etc. – de către toate categoriile de persoane cu excepția celor vulnerabile. Acestea din urmă ar urma să fie protejate prin unele măsuri specifice ca testarea persoanelor care vin din exterior la căminele de bătrâni, livrarea cumpărăturilor la domiciliu și, în măsura în care este posibil, întâlnirea cu familiile în spații deschise. Ideea din spatele declarației ar fi că revenind la viața normală se poate ajunge la imunitatea de turmă, care în cele din urmă va ajuta și la protejarea categoriilor vulnerabile. Declarația a fost semnată de mii de persoane, inclusiv numeroși medici și epidemiologi, dar a stârnit imediat reacția comunității științifice, care a reacționat prin Memorandumul John Snow, numit așa după unul dintre fondatorii epidemiologiei moderne. Memorandumul a fost inițiat de unii dintre cei mai prestigioși epidemiologi din lume și semnat de peste 6900 de oameni de știință, cercetători și experți în sănătate din întreaga lume. Memorandumul John Snow respinge ideea care stă la baza Declarației de la Great Barrington, afirmând că datele existente până în acest moment nu arată că s-ar putea forma imunitatea de turmă. Declarația a fost catalogată și ca fiind lipsită de etică și periculoasă și denunțată inclusiv de șeful Organizației Mondiale a Sănătăți.
Credibilitatea lui Jay Bhattacharya și a celorlați inițiatori ai Declarației de la Great Barrington a fost afectată și de asocierea lor cu American Institute for Economic Research (AIER, Institutul American pentru Cercetare Economică), un think-thank libertar (libertarian) marcat de o serie de controverse majore, între care minimalizarea riscurilor schimbării climatice și încălzirii globale și publicarea unui studiu care caută să prezinte într-o lumină pozitivă așa-numitele “sweatshops” – atelierele și fabricile din lumea a treia care lucrează la limita legalității și plătind salarii mizere pentru mari corporații occidentale. AIER face parte dintr-o rețea de think-tankuri finanțate de companii din industriile tutunului și petro-chimică. Reluarea complete a activităților economice este în interesul acestor mari corporații.
Mesaje precum cele ale Declarației de la Great Barrington apar pe un fundal în care există o oboseală față de restricțiile generate de lupta împotriva Covid-19 și o serie de grupuri și curente care își doresc eliminarea acestora: cei care neagă în totalitate existența coronavirusului, persoane care consideră că pericolul acestuia este mult exagerat, fiind vorba doar de „o răceală”, adepți ai teoriilor conspirației, anti-vaxxeri, libertari, cei care au de suferit economic etc.
DEBUNKING: Atât Active News cât și LifeSiteNews au titluri care sugerează că studiile sunt sub egida Universității Stanford. În textele propriu-zise, această impresie nu este corectată – se menționează că studiul este realizat de experți de la Universitatea Stanford, dar nu și că nu este vorba de un studiu al Universității Stanford (materialul a fost publicat în European Journal of Clinical Investigation). Deși se precizează că Jay Bhattacharya este semnatar al Declarației de la Great Barrington, nu sunt menționate și controversele legate de acesta sau de declarație (prezentată eronat pe Active News drept „Marea Declarație de la Barrington).
Studiul nu a fost analizat până la ora redactării acestui material de cercetători în domeniu, însă se pot trage câteva concluzii preliminare:
1. Jay Bhattacharya compară situațiile din 8 țări care au adoptat lockdown cu cele din Suedia și Coreea de Sud, care au evitat acest lucru. Comparațiile nu țin cont de specificul fiecărei țări și de strategiile adoptate de acestea – de exemplu, o încredere mare a populației în autorități, cum este cazul Suediei, asigură o respectare mai mare a recomandărilor de distanțare decât acolo unde încrederea este mai mică. În cazul Coreei de Sud, ca și al întregii Asii de Sud-Est, exista deja experiența epidemiei SARS din 2002 – 2003, astfel încât populația a înțeles mai bine riscurile și ce trebuie să facă;în plus, s-a adoptat o strategie care a constat în izolarea focarelor prin identificarea și carantinarea tuturor celor bolnavi, a contacților și contacților acestora.
2. Studiul admite că „nu pot fi excluse” beneficiile restricțiilor, însă ignoră faptul că măsurile de lockdown din perioada de început a pandemiei au fost luate în momente în care existau situații de criză iar rezultatul lor a fost o scădere dramatică a numărului de infectări și decese în țările respective; eliminarea restricțiilor a dus, în toate țările respective, la apariția unui val doi al pandemiei.
3. Există deja alte studii – cum ar fi acesta – care arată eficiența restricțiilor.
4. Impactul pandemiei asupra Suediei, țară care nu a adoptat restricții, a fost categoric mai mare decât impactul asupra celorlalte țări scandinave, iar rata mortalității în primele luni a fost una dintre cele mai mari din Europa
Donează
---copie-thumb.webp){kind=small}