Statele Unite atrag atenția că ajutorul trebuie acordat la timp pentru o contraofensivă ucraineană de primăvară.
Numărul este mai mare decât al celor care s-au retras de pe piața rusă, în urma invaziei din Ucraina.
Potrivit primelor informații, trăgătorul, născut în 1974, a servit în forțele armate georgiene între 2006 și 2021 și a fost dislocat în Afganistan.
Suspecții „le-au oferit rușilor coordonatele infrastructurii critice” și „au colectat informații despre (...) mișcările unităților (ucrainene) din regiune”.
Suma nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces.
Kremlinul acuză Vestul că menține „iluzia” unei posibile victorii ucrainene „pe câmpul de luptă”.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Sponsorii militari ai Kievului discută mâine ce tipuri de armament vor livra în continuare.
Berlinul a găsit surse alternative într-o jumătate de an.
Cazul a fost descris ca fiind cel mai mare scandal de spionaj din istoria recentă a Suediei şi ca o probă a infiltrării spionilor ruşi în serviciile secrete suedeze.
Rusia rămâne principalul partener strategic al Kazahstanului, dar cea mai mare țară ex-sovietică din Asia Centrală s-a distanțat de Moscova după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
În timpul luptelor pentru orăşelul minier Soledar, vecin cu Bahmutul, oligarhul Evgheni Prigojin remarcase, deja, ardoarea cu care se bate armata ucraineană şi infirmase zvonurile despre dezertări în masă din rândurile acesteia.
În timpul mandatului său, ea a trebuit să gestioneze epidemia de COVID-19, o erupție vulcanică devastatoare, precum și cel mai grav atac terorist din istoria țării.
BBC pune sub lupă sistemul judiciar al unei țări în care drepturile omului sunt o crimă capitală.
Guvernul a încercat să schimbe legea pensiilor și în primul mandat al președintelui Macron.
Liderul de la Kremlin cere însă sprijinul populației, eroism din partea soldaților și performanțe de la industria de armament.
Este o tendință de la sfârșitul anului trecut, când expansiunea domeniului tehnologic a încetinit drastic
Activiști din grupul naționalist SERB - care întrerupe în mod frecvent mitingurile opoziției din Rusia - au fost cei care au sunat la poliție, pentru a-i reclama pe participanți.
Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a salutat „sosirea unui jucător atât de important”, care „va îmbunătăți (...) dezvoltarea economiei” locale.
Ziarul moscovit Kommersant scrie că a fost deschis un dosar penal împotriva a opt soldați, acuzați că au părăsit cu armele asupra lor o bază din regiunea ucraineană ocupată Lugansk și că au călătorit cu taxiul în Rusia.
Opoziţia laică, reunită într-o alianță electorală de șase partide, şi-a anunţat intenţia de a reveni la un regim parlamentar, în caz de victorie la legislative.
În mai anul trecut, el a spus că apartenența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la minoritatea etnică evreiească nu înseamnă că regimul de la Kiev nu e nazist, fiindcă și dictatorul german Adolf Hitler a avut „sânge evreiesc”.
14 persoane, între care ministrul ucrainean de interne, alți oficiali și un copil și-au pierdut viața în urma prăbușirii unui elicopter lângă o grădiniță din localitatea Brovarî, în regiunea Kiev. Oficialii se aflau la bordul elicopterului iar o parte din victime, la sol.
Tânăra suedeză participa la protestele împotriva exploatării lignitului de la Luetzerath.
Scandalul supranumit ”Qatargate” zdruncină imaginea legislativului comunitar.
Serbia a condamnat invadarea Ucrainei dar s-a abținut să impună sancțiuni Rusiei.
Măsura ar stimula țările membre să-și transforme deșeurile în resurse, dar ar combate și un trafic ilegal de miliarde de euro.
Procurorii anticorupție români au lucrat în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova.
Presa considerată apropiată de serviciile rusești de securitate susține că toate victimele ar fi soldați mobilizați să lupte în Ucraina.
În martie 2022, ca ministru de Interne al landului Saxonia Inferioară, el a promovat o inițiativă legislativă care prevedea „consecințe penale” pentru oricine își exprimă public aprobarea față de invazia rusă din Ucraina.
Această plecare bruscă, remarcă analiştii, este foarte neobișnuită în Vietnam, unde schimbările politice sunt de obicei atent orchestrate de regimul comunist, dornic să dea aparența de stabilitate.
Refugiată în Lituania vecină, femeia în vârstă de 40 de ani a numit acest proces o „farsă” și o „răzbunare personală” a preşedintelui Aleksandr Lukașenko.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
