Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor

Copii din Mariupol se joacă într-un centr de cazare temporară pentru refugiați din regiunea Rostov, Rusia, 16 martie 2022.
©EPA-EFE/ARKADY BUDNITSKY  |   Copii din Mariupol se joacă într-un centr de cazare temporară pentru refugiați din regiunea Rostov, Rusia, 16 martie 2022.

Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.

VERSTKA: În premieră, autoritățile ruse nu au ascuns uciderea masivă a mobilizaților la război

Recunoașterea oficială a pierderii a cel puțin 89 de mobilizați, care au nimerit sub atacul rachetelor ucrainene în noaptea de anul nou, în suburbia Donețkului, Makeevka, este primul caz de la începutul  războiului când autoritățile ruse confirmă o pierdere atât de serioasă în urma unei singure lovituri. Anterior, Ministerul rus al Apărării fie încerca să diminueze importanța incidentelor de acest fel, fie le nega. Sursele Verstka.media din cadrul autorităților federale explică schimbarea de abordare prin imposibilitatea de a ascunde numărul mare de victime dintr-o singură regiune și prin încercarea de a anticipa evenimentele în contextul confruntării informaționale.

Sursele oficiale rusești au transmis despre pierderile de la Makeevka aproape simultan – aproximativ la ora 16, pe 2 ianuarie. Ministerul Apărării a făcut un anunț despre un atac care a avut loc în noaptea de Revelion la Makeevka cu șase rachete HIMARS, „dintre care două au fost distruse”. Atunci, au spus că 63 de militari au decedat, apoi această cifră a urcat la 89 de persoane. Potrivit unui martor ocular cu care a discutat Verstka, numărul celor uciși ar putea fi „de circa 200”. Forțele ucrainene au vorbit de 400 de morți.

În același timp, guvernatorul regiunii Samara, Dmitrii Azarov, a anunțat că „sub lovituri au nimerit inclusiv militari originari din regiunea noastră”. Printre ei, potrivit acestuia, „sunt răniți și, din păcate, morți”. La acel moment tragedia de la Makeevka era deja discutată pe canalele de Telegram care relatează despre război. Detalii relevate de acestea, de exemplu privind existența unui depozit de muniții și echipament militar în una din clădirile în care se aflau mobilizații, ulterior s-au adeverit parțial în anunțurile oficiale ale Ministerului Apărării.

Comunicatorul oficial al ministerului a devenit prim-adjunctul conducătorului direcției principale militar-politice a Forțelor Armate ale Federației Ruse, general-locotenentul Serghei Sevriukov. Este ofițerul de cel mai înalt rang din Ministerul Apărării care s-a întâlnit cu rudele mobilizaților, de la începutul lunii noiembrie 2022. În acest răstimp, ministerul a fost copleșit de plângeri publice ale mobilizaților și rudelor lor, privind condițiile în care se află. Aceste întâlniri au fost confirmate pentru Verstka de către rudele rușilor trimiși la război.  […]

Sursele Verstka din cadrul autorităților federale, apropiate reprezentantului președintelui în Districtul Federal Volga, susțin că decizia de a relata public despre cazul de la Makeevka este una „comună a regiunii și centrului federal”. „Sunt mulți morți, este greu de ascuns. Era mai bine să ne referim primii la situația în cauză, decât să vorbească despre aceasta inamicul. Această decizie a fost considerată una corectă – scandalul nu s-a răspândit la scara la care ar fi putut”, a explicat sursa citată.

Autoritățile din regiunea Samara nu au așteptat până când rudele mobilizaților vor ieși la proteste, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2022, ci au preluat acțiunile stradale. Pe 3 ianuarie au organizat mitinguri de comemorare în câteva orașe din regiune, la care au participat ca figuranți membrii Gărzii Tinere a Partidului Edinaia Rosia, iar principalii protagoniști au fost activiștii loiali puterii. De exemplu, printre vorbitori a fost activista Ekaterina Kolotovkina, care se poziționează drept „soție de erou”. Ea a chemat la „răzbunare” pentru cei care au murit la Makeevka. Kolotovkina este cunoscută ca participantă la organizarea expoziției fotografice „Soțiile eroilor”, iar un album de fotografii de la acest eveniment Azarov i l-a înmânat personal lui Putin . Zasekin scrie că soțiile mobilizaților au intenționat să iasă la o acțiune proprie în aceeași zi, dar autoritățile le-au luat-o înainte cu organizarea mitingului.

Cazul de la Makeevka este primul, de la începutul războiului, când Ministerul Apărării și funcționarii civili recunosc pierderile și caută vinovații în propria tabără. Anterior, în astfel de situații, Forțele Armate ale Federației Ruse fie nu reacționau oficial la anunțurile privind victimele, fie le numeau fake-uri.

[…]  

RE:RUSSIA: Politica „rusificării”: nimeni nu știe câți copii ucraineni au fost deportați în Rusia, dar numărul acestora este de sute de mii

Imediat după recunoașterea de către Rusia a așa-numitelor republici populare Donețk și Lugansk, a început „evacuarea” locuitorilor de acolo și o campanie masivă de deportare în Rusia a copiilor ucraineni, care ulterior s-a extins și în alte teritorii controlate de armata rusă. Pe portalul ucrainean Copiii Războiului sunt identificate numele a 13 876 de copii deportați, dar potrivit diferitor date, pe teritoriul Rusiei deja au fost duși între 300 și 715 mii de minori. În legislația rusă au fost introduse modificări care permit acordarea conform unei proceduri simplificate a cetățeniei ruse pentru acești copii și au fost înlăturate anumite bariere pentru adopția acestora în Rusia, iar viitorii părinți adoptivi sunt instruiți ideologic. Laureatul premiului Goncourt, Jonathan Littell, observă că este o politică similară cu „germanizarea” pe care Al Treilea Reich a dus-o în teritoriile ocupate în Cehia și Polonia.

Primele informații despre trimiterea copiilor din Ucraina în Rusia au apărut în a doua jumătate a lunii martie, când MAE ucrainean a acuzat Moscova de deplasarea ilegală din regiunile Lugansk și Donețk a 2389 de minori. La începutul lunii iunie, la ședința Consiliului OSCE de la Viena, delegația ucraineană a pus problema deportării ilegale în Rusia a unui număr de 230 de mii de copii ucraineni. După cum au declarat reprezentanții Ucrainei, această deportare este o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Convenției privind prevenirea și pedepsirea actelor de genocid (1948) și Convenția privind drepturile copilului (1989). […] 

Responsabil de adopția copiilor deportați este Centrul de asistență pentru educația familială al Federației Ruse, care de fapt are rolul unei case de copii. Persoanele care și-au exprimat dorința de a adopta copii din Ucraina sunt obligate să urmeze cursuri de educație ideologică. Primele informații despre prelucrarea ideologică a viitorilor tutori au venit din regiunea Moscova, ulterior și din alte regiuni. Autorii raportului Amnesty International susțin că autoritățile de la Kremlin pun un accent special pe inocularea ideologică a tutorilor și copiilor, cu scopul ca cei din urmă să-și piardă identitatea ucraineană și să fie rusificați.

Din cauza valului mare de copii orfani s-a majorat numărul cazurilor de înapoiere a minorilor la casele de copii, cel mai des din cauza unor boli grave. Pentru a reduce numărul cazurilor de acest fel, guvernul Federației Ruse a ordonat în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie examinarea clinică a cel puțin 82 de mii de copii ucraineni, pentru aceasta fiind alocate 350 de milioane de ruble. […] 

Cea mai mare problemă rămâne stabilirea numărului copiilor deportați din Ucraina în Rusia, aceste cifre au devenit subiect de propagandă de război. Potrivit datelor Buletinului centrului coordonator interdepartamental din 28 noiembrie, din teritoriile ocupate, inclusiv regiunile Donețk și Lugansk, au fost „evacuate” 4 milioane 860 de mii de persoane, dintre care 715 816 copii. Potrivit consilierei președintelui Ucrainei pentru drepturile copiilor, Daria Gherasimciuk, Rusia mai curând exagerează numărul copiilor „salvați”. Această opinie este susținută și de experta în dezinformare Xenia Iliuk, de la publicația ucraineană Detektor Media, care consideră că informațiile privind „salvarea” copiilor ucraineni au un efect propagandistic, de aceea organele oficiale tind să dea cifre majorate. Pe lângă aceasta, se mizează și pe o finanțare mai mare. Astfel, Kievul consideră că numărul deportaților minori ar fi de aproximativ 300 de mii de persoane. Guvernul Ucrainei a lansat un portal informativ Copiii Războiului, care verifică datele privind copiii și le publică cu numele lor adevărate. Potrivită datelor portalului de la 27 decembrie, în timpul războiului au decedat 450 de copiii, 868 au fost răniți, 332 sunt dați dispăruți, iar au fost 13876 deportați.

NOVAYA GAZETA EVROPA: Lumea a tras învățăminte. Rusia a provocat o nouă cursă a înarmării: acum chiar și „aliații” ei doresc să se apere

Invazia în Ucraina a provocat cea mai mare creștere în domeniul industrial-militar din ultimii 20 de ani, la nivel mondial. Toate statele de la frontiera cu Rusia, de la Norvegia până la Mongolia, își fortifică capacitățile militare, Finlanda și Suedia aderă la NATO, Letonia revine la serviciul militar obligatoriu, iar Georgia crește cheltuielile de apărare împotriva „forțelor agresive”. În 2023, bugetul miliar la nivel mondial va atinge un nivel record. Novaya-Evropa a urmărit cum evoluează noua cursă a înarmării. […]

Vecinii se tem cel mai tare

În anul 2022, 35 din 40 de țări, care dețin peste 60% din toate cheltuielile militare din lume, și-au majorat bugetele de apărare. Printre liderii la creșterea complexului industrial-militar este Kazahstanul: investițiile în apărare au crescut cu 75%, iar în luna iulie Wall Street Journal scria despre planurile autorităților de reformare a armatei și fortificare a relațiilor cu SUA, China și Turcia, pe fundalului războiului rus în Ucraina.

În 2023, creșterea complexului industrial-militar se va accelera. În topul țărilor care au planificat investiții sporite în domeniul militar se află Polonia, ale cărei cheltuieli pentru apărare s-au majorat de aproximativ trei ori, de la 13 la 31 de miliarde de dolari.

„Cea mai bună strategie este descurajarea inamicului prin forța armatei proprii și pe calea colaborării cu alte state”, a declarat premierul Poloniei în timpul exercițiilor militare din noiembrie. În 2023, alocările pentru Ministerul Apărării din Polonia vor fi mai mari decât bugetul militar al Ucrainei, Turciei și aproape tuturor statelor europene.

În luna noiembrie, pe teritoriul Poloniei, în proximitatea frontierei cu Ucraina, au căzut două rachete. Peste două săptămâni, încă un proiectil a căzut în Moldova. „Aceasta demonstrează încă o dată că teroarea cu rachete rusești reprezintă o amenințare nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru securitatea țărilor vecine”, a comentat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina, Oleg Nicolenko.

În 2023, Moldova va majora bugetul militar cu 75%. „Trebuie să dezvoltăm sectorul apărării, inclusiv apărarea aeriană, sau să ne alăturăm diferitelor inițiative de apărare care au apărut la nivelul UE”, a declarat ministrul Apărării, Anatol Nonsatîi, la Forumul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Din primele trei state care și-au majorat cheltuielile pentru apărare face parte și Armenia. Pe fundalul conflictului cu Azerbaidjan, autoritățile vor să majoreze cheltuielile pentru apărare de 1,5 ori. După recentele ciocniri de la frontieră, autoritățile de la Erevan s-au plâns de lipsa echipamentului modern pentru armata armeană, iar premierul Nicol Pashinyan a declarat că Rusia nu și-a onorat obligațiile de livrare a armamentului și a pierdut controlul asupra Coridorului Lachin, care leagă Nagorno-Karabah de Armenia.

Noul lider în cursa înarmării e Turcia. Anul trecut a fost majorată finanțarea armatei cu 30%, iar în 2023, cu încă 50%. „Din cauza sporirii amenințărilor în lume și în vecinătatea noastră, majorăm bugetul apărării până la un nivel destul de înalt – 469 de miliarde de lire (25 de miliarde de dolari)”, a anunțat în luna octombrie președintele Recep Tayip Erdogan, iar ministrul Apărării a îndemnat Grecia și Ciprul să se abțină de la înarmare pentru a nu „bloca situația”.

[…]

A doua viața pentru NATO

Complexul militar-industrial mondial a crescut constant pe parcursul anilor 2000, până când în 2010 economiile dezvoltate, în frunte cu SUA și Marea Britanie, au înghețat majorarea bugetelor militare. Majorarea finanțărilor s-a reluat după anexarea Crimeii. Atunci, țările din blocul NATO s-au reunit la summit-ul din Wales pentru a discuta despre „acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă o provocare la adresa principiilor fundamentale ale Europei unite, libere și pașnice”.

La finalul reuniunii, membrii NATO și-au luat angajamentul să majoreze cheltuielile pentru apărare la cel puțin 2% din PIB, până în 2024. În 2014, această condiție era respectată doar de SUA, Marea Britanie și Grecia, iar în 2022 li s-au alăturat Statele Baltice, Turcia, Polonia, Slovacia și Croația, care nu reprezintă nici jumătate din cele 30 de state membre.

Cel mai puțin cheltuiesc pentru apărare statele Europei de Vest – Luxemburg, Spania și Belgia, în timp ce țările aflate la graniță cu Rusia au depășit normativul  NATO (Statele Baltice și Polonia).

„Toate statele membre nu pot să ajungă la 2%, spune expertul militar Pavel Luzin, însă statele principale au făcut deja acest lucru, sau vor atinge acest procent în următorii doi ani, întrucât amenințarea rusească este foarte reală”.

Pe 5 iulie, statele membre NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Ambele state pot adera după ce toate statele membre ale organizației îl vor ratifica, iar din 30 de state doar Turcia și Ungaria nu au făcut acest lucru.

„De facto, Suedia și Finlanda deja sunt membre NATO, susține Pavel Luzin. De jure, vor obține acest statut chiar dacă Turcia va continua să pună bețe în roate, întrucât pentru aceste țări există o amenințare directă din partea Rusiei, iar NATO este garanția fortificării securității lor”.

[…]

Tags: Război în Ucraina , Revista presei , Presă rusă independentă
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Din Sofia, cu dragoste: relațiile bulgaro-ruse sunt afectate de acuzații de spionaj

Din Sofia, cu dragoste: relațiile bulgaro-ruse sunt afectate de acuzații de spionaj

Bulgaria, cândva cel mai de încredere satelit est-european al Moscovei, a expulzat începând cu octombrie, 2016, 6 diplomați ruși, sub acuzația de spionaj. Vrea Sofia să iasă din umbra Moscovei, sau să ascundă, în spatele unei perdele de fum, alte legături subterane?

De ce Rusia lui Putin este fascistă  și de ce Ucraina luptă pentru lumea liberă și trebuie să câștige*

De ce Rusia lui Putin este fascistă și de ce Ucraina luptă pentru lumea liberă și trebuie să câștige*

Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?

Violurile Armatei Roșii

Violurile Armatei Roșii

Există o discrepanță între estimările occidentale, potrivit cărora au fost sute de mii de victime ale violurilor, și cele rusești, în care numărul tinde spre ordinul zecilor. Cu ce argumente însă a intrat fiecare parte în dispută?

Mariana Vasilache

13 Jan 2023

Actualizat la: 13 Jan 2023 14:41:36
Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 11 min
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani

Imperialismul rusesc de astăzi este rezultatul politicilor din „liberalii” ani 90, tolerate la vremea respectivă de Occident și de Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta mai arată că, invadând Ucraina, Rusia i-a făcut pe europeni să își regăsească solidaritatea, dar și cum, anterior, Moscova a plătit parlamentari din UE pentru a susține anexarea Crimeii de către Rusia. Jurnaliștii au analizat și atitudinea artiștilor ruși față de război și au constatat că aceia care sunt relevanți pentru tineri au evitat să îl susțină sau chiar l-au condamnat.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
07 Feb 2023
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov

Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
30 Jan 2023
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023