Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Presa rusă independentă, despre impactul războiului asupra economiei Rusiei

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei Dmitri Medvedev și viceprim-ministrul - ministrul industriei și comerțului Denis Manturov vizitează uzina Avangard (Vanguard), o parte a JSC Concern VKO 'Almaz-Antey ', o companie de stat rusă din industria armelor, la Moscova, Rusia, 07 octombrie 2022.
©EPA-EFE/EKATERINA SHTUKINA / SPUTNIK POOL  |   Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei Dmitri Medvedev și viceprim-ministrul - ministrul industriei și comerțului Denis Manturov vizitează uzina Avangard (Vanguard), o parte a JSC Concern VKO 'Almaz-Antey ', o companie de stat rusă din industria armelor, la Moscova, Rusia, 07 octombrie 2022.

Războiul din Ucraina se dovedește tot mai costisitor pentru economia Rusiei, potrivit presei independente ruse, care scrie despre deficitul bugetar din 2022 și cel care se anunță în 2023, dar și despre problemele pe care le întâmpină industria, unde accentul se pune pe producția cu caracter militar.

THE INSIDER: Din cauza războiului, în 2023 în bugetul Rusiei vor fi reduse cheltuielile pentru sănătate, pentru fondul locativ, vor crește impozitele, iar rubla se va devaloriza

Rusia va intra în 2023 cu cel mai „fabulos” buget din ultimii 20 de ani – nimeni nu crede în executarea acestuia. Veniturile din producția de petrol și gaze scad, datoria de stat crește, rezervele, subiect sensibil în pandemie, se termină. De data aceasta vor suferi nu doar cetățenii ruși simpli, ci și oligarhii – miliardarii vor deveni principalii sponsori pentru finanțarea războiului. Când e vorba de război, Kremlinul nu economisește banii, cheltuielile pentru militari vor crește cu 50%, în schimb se vor diminua cele pentru sănătate și întreținerea fondului locativ. Experții consideră că statul va fi nevoit să majoreze din nou impozitele, iar cursul rublei va continua să scadă, ceea ce va duce la creșterea prețurilor, scrie The Insider.

Un deficit record: războiul a umflat cheltuielile

Baza bugetului Rusiei pentru 2023 s-a dovedit a fi subțire: în loc de surplusul estimat inițial în 2022, în sumă de 1,32 de trilioane de ruble, guvernarea se va confrunta cu un deficit record de 2% din PIB, sau 2,9 trilioane de ruble. Ministrul finanțelor Anton Siluanov a fost nevoit să modice de câteva ori estimarea cu privire la deficitul bugetar. Cauza – războiul, sau „noile sarcini”, după cum se exprimă cu modestie membrii guvernului rus. Chiar și noua prognoză este, totuși, considerată prea optimistă: experții admit că la sfârșitul acestui an deficitul va crește cu până la 3,5 % din PIB (4,5 - 5 trilioane de ruble), comparabil cu bugetul din 2009, din perioada crizei financiare mondiale.

Dinamica bugetului Rusiei în 2022 exprimă foarte bine cheltuielile pentru „noile sarcini”: începând din primăvară, când balanța pozitivă s-a diminuat. Majorarea cheltuielilor de război a „înghițit” în mod sistematic excedentul bugetar: până la 1,4 trilioane de ruble în luna mai, 1,3 trilioane în iunie, 482 miliarde în iulie, 137 de miliarde în august și 55 de miliarde în septembrie. Trendul s-a schimbat în octombrie, datorită creșterii temporare a prețului la petrol și sporirii livrărilor, precum și datorită majorării taxei pe extracția minereurilor pentru Gazprom.

Această manevră a adus un profit bugetar pentru lunile octombrie și noiembrie (de 128,4 miliarde și 557 miliarde) […].

În luna decembrie, cheltuielile vor crește mai dinamic decât în 2021: guvernul este nevoit să finanțeze necesitățile de război și să majoreze alocările sociale în condiții de recesiune. În noiembrie, cheltuielile au depășit planul anual de 27 de trilioane de ruble și au constituit 25 de trilioane. Siluanov deja spune direct că potrivit totalurilor anuale cheltuielile vot depăși 30 de trilioane de ruble – un record absolut. Cheltuielile pentru apărarea națională în 2022 vor fi de 4,7 trilioane de ruble – cu aproximativ 1,2 trilioane mai mari decât indicele planificat. Luând în considerare mobilizarea haotică, cheltuielile pentru apărare ar putea ajunge la 5,5 – 5,6 trilioane de ruble.

[...]

Majorarea, cel mai probabil, este cauzată de acțiunile militare, inclusiv de plățile pentru mobilizați și familiile lor.

[…]

Organelor de forță totul, economiei – nimic: ce cheltuieli va avea Rusia în 2023?

Pentru anul viitor, Ministerul Finanțelor prognozează un deficit bugetar de aproximativ 3 trilioane de ruble (2% din PIB), deși acum un an instituția aștepta un surplus de 299 de miliarde. Noul proiect prevede o creștere substanțială a cheltuielilor, cu 3,8 trilioane de ruble (până la 29 de trilioane) în timp ce veniturile vor crește cu doar 590,1 de miliarde de ruble și vor constitui 26,1 de trilioane. Cea mai mare parte a cheltuielilor va fi pentru instituțiile de forță, în pofida declarațiilor președintelui rus privind lipsa intenției de a trece la economia de război.

Analiștii sunt convinși că deficitul real al bugetului pentru anul viitor va depăși considerabil așteptările Ministerului de Finanțe.  

„Deficitul va fi determinat de mai mulți factori, dar potrivit prognozelor și dacă planul de cheltuieli  nu se va schimba, deficitul total ar putea ajunge la 3-4% din PIB, adică de aproape două ori mai mare. Formal, un deficit mai mare ar putea însemna și o politică bugetară stimulantă, ceea ce este logic în condițiile prelungirii recesiunii economice. Acest scenariu, însă, ar putea duce la o inflație și mai mare, respectiv la o rată de bază mai mare a BC, ceea ce va influența negativ economia care suferă o restructurare”, consideră Dmitrii Polevoi, director pe investiții „Loco-Invest”.

O creștere considerabilă a deficitului bugetar este prognozată și de experta Natalia Orlova. Potrivit estimărilor sale, acesta ar putea fi de la 3 la 5 trilioane de ruble. […]

Cheltuielile pentru „apărarea națională” și pentru „securitatea națională și apărarea ordinii de drept” vor crește cu 40% și cu 52% respectiv, față de cele planificate în bugetul precedent. Cheltuielile la aceste capitole vor ajunge la 9,4 trilioane de ruble, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din cheltuielile bugetare. Comparativ cu 2022, cheltuielile pentru „apărarea națională” se vor majora nesemnificativ, cu doar 300 de miliarde de ruble, în schimb cheltuielile pentru organele de forță vor crește cu 1,6 trilioane de ruble (+58%). Ministerul de Finanțe nu doar că majorează cheltuielile pentru război, dar și ascunde unde anume vor fi direcționați banii: pentru 2023 guvernul a secretizat un volum record de cheltuieli – aproximativ o pătrime (6,5 trilioane de ruble). Pe lângă cheltuielile militare, autoritățile nu spun cât vor cheltui pentru teritoriile anexate. […]

NOVAYA GAZETA. EVROPA: Război și petrol

Industria rusească a evitat colapsul în 2022 datorită materiei prime și a comenzilor militare. Mai departe va fi mai rău

Încă din vară, funcționarii ruși declarau cu încredere că industria „a dat dovadă de rezistență”. Datele oficiale arată că aceasta se datorează comenzilor de război. În același timp, producția de bunuri de larg consum și de mărfuri pentru export a scăzut cu zeci de procente. În locul acestora, în industrie crește cota indicatorilor secretizați, care adesea „ascund” producția militară.

Novaya Gazeta. Evropa relatează că pe fundalul trecerii la industria de război, în 2022, au fost închise uzine, a crescut numărul șomerilor și în același timp este mimată substituirea importurilor.

Creștere economică în camuflaj

Potrivit datelor Rosstat, din luna martie, industria prelucrătoare (care reprezintă jumătate din toată industria rusească, pe locul doi se află extracția materiilor prime) este în minus față de anul trecut.

Situația a început să se redreseze în luna iunie – indicatorii au început să crească în comparație cu lunile anterioare. […]

Potrivit ultimelor date Rosstat, în luna octombrie, industria prelucrătoare a crescut cu 4,9% față de luna septembrie.

Comparând, însă, indicatorii cu cei de anul trecut, tabloul se schimbă. În primele 10 luni ale anului 2022, industria prelucrătoare s-a redus cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în luna octombrie a fost cu 2,4% mai prost decât în 2021, iar din martie până în noiembrie, declinul a fost de 2,6%.

Datele statistice privind industria prelucrătoare sunt determinate de creșterea comenzilor de război, au spus pentru Novaya-Evropa experții Dmitrii Polevoi, directorul pentru investiții Loco-Invest, și Natalia Zubarevici, profesor la Facultatea Geografie MGU.

„În ultimele luni a crescut producția de uniforme, carburanți diesel, produse metalice finite, electronică. Pe lângă produsele civile, este vorba și de produse destinate războiului. Se poate presupune că cheltuielile de război au un impact asupra acestor ramuri, creându-se o imagine mai bună decât în domeniile strict civile”, consideră Polevoi.

Analiza datelor Rosstat confirmă că odată cu începerea războiului a crescut componenta militară din industria prelucrătoare. În unele cazuri este înregistrată o creștere exagerată pe fundalul scăderii altor industrii.

De exemplu, fabricația de „produse metalice finite, cu excepția mașinilor și echipamentelor”, în luna octombrie a crescut cu 4,7%, față de aceeași perioadă a anului trecut, în 10 luni a crescut cu 3,6%, iar în comparație cu luna septembrie curent – cu 16,5%. Producția a crescut brusc în luna iulie, cu 29,7% comparativ cu anul trecut.

Potrivit clasificatorului statistic, această categorie include producția de arme și muniție, la fel și „mărfuri cu proprietăți speciale”. Rosstat nu prezintă date ce fel de arme și în ce cantitate au fost fabricate. […]

Producția de combustibil diesel a crescut în luna octombrie cu 5,7% față de anul trecut, timp de 10 luni a crescut cu 5,4%. Tehnica militară, de exemplu tancurile, sunt alimentate cu diesel. În același timp scade producția de benzină, în luna octombrie producția de benzină pentru automobile a scăzut cu 6,2% față de anul trecut, iar cea cu cifra octanică mică – cu 11,8%.

Producția de salopete/uniforme a crescut în luna octombrie de 2,2 ori față de aceeași lună a anului trecut, iar față de luna precedentă – cu 40,9%. În primele 10 luni ale anului s-a produs în sumă de 28,5 miliarde de ruble. Industria textilă a crescut în total în octombrie cu 11,9% față de anul trecut. În același timp, potrivit datelor Sberindex, cheltuielile rușilor pentru haine și încălțăminte s-au redus brusc odată cu începutul războiului. La mijlocul lunii decembrie, în termeni reali, acestea au fost cu 17,3% mai mici decât anul trecut.

Rosstat nu publică ponderea echipamentului militar la acest indicator, însă, raportul dintre datele vânzărilor și producției dă de înțeles că partea uniformelor militare este considerabilă și s-a majorat odată cu începutul războiului.

În ultimele luni a crescut brusc indicele producției de computere, care include produse cu destinație militară, observă Polevoi. Producția la indicatorul „computere, piese și accesorii” a înregistrat un salt în luna octombrie de 61,3% față de anul trecut. […]

Categoriile cu componentă militară îmbunătățesc statistica industriei prelucrătoare, de aceea creșterile de aici pot acoperi diminuările din alte ramuri. Această concluzie poate fi trasă din datele Rosstat privind cifra de afaceri a întreprinderilor din aceste industrii.

În luna octombrie, datele privind componentele militare reprezentau minimum 18% din cifra de afaceri totală a întreprinderilor din industria prelucrătoare. […]

Cifra totală de afaceri pe acest segment este de peste un trilion de ruble, mai mult decât în industria metalurgică (813 miliarde) și chimică (388 miliarde) și nu este cu mult mai mică decât cea din ramurile importante precum cea petrolieră și de cocs (1,2 trilioane).  […]

Căderea industriei prelucrătoare (cu profil civil) se reflectă asupra angajaților, însă, deocamdată nu au loc concedieri masive, spune Natalia Zubarevici. „Oamenii sunt trecuți pe normă incompletă, sunt reduse salariile, însă nu au loc concedieri”, spune experta.

În acest an a crescut numărul angajaților pe jumătate de zi, cu activitate redusă sau întreruptă, sau în concedii neplătite. Ultimele două reprezintă o formă de șomaj camuflat. […]

***

În luna noiembrie, guvernatoarea Băncii Centrale Elvira Nabiullina a anunțat că transformarea structurală a economiei va continua în 2023 și în anii viitori. Deocamdată, statistica industriilor prelucrătoare a fost susținută de indicatorii „militari” și nivelul stabil al producției petroliere.

Spre deosebire de căderea în domeniile „civile” însă, unde dinamica depinde de cererea populației, de business și de piața mondială, creșterea indicatorilor „militari” este finanțată din buget. Deja există primele semne că Rusia nu va putea suporta prea mult timp cheltuielile record asociate războiului.

Tags: Război în Ucraina , Revista presei , Presă rusă independentă
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova

Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova

Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Schema pusă la cale de Moscova întreține regimul separatist de la Tiraspol îi și oferă Kremlinului un instrument de presiune asupra Chișinăului pentru datoriile acumulate de Transnistria.

Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

După câteva valuri puternice de fake news în ultimii ani, scepticismul față de vaccinuri este în creștere chiar și în rândul celor care nu cred în teoriile conspirației.

Mariana Vasilache

04 Jan 2023

Actualizat la: 06 Jan 2023 14:38:54
Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 9 min
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani

Imperialismul rusesc de astăzi este rezultatul politicilor din „liberalii” ani 90, tolerate la vremea respectivă de Occident și de Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta mai arată că, invadând Ucraina, Rusia i-a făcut pe europeni să își regăsească solidaritatea, dar și cum, anterior, Moscova a plătit parlamentari din UE pentru a susține anexarea Crimeii de către Rusia. Jurnaliștii au analizat și atitudinea artiștilor ruși față de război și au constatat că aceia care sunt relevanți pentru tineri au evitat să îl susțină sau chiar l-au condamnat.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
07 Feb 2023
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov

Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
30 Jan 2023
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023