Alegerile sunt organizate astfel încât să câștige oamenii puterii, scrie presa independentă rusă. Veridica a selectat și articole despre urmărirea jurnaliștilor și costul războiului pentru ruși.
NOVAYA GAZETA EVROPA: „Vor spune că toți au votat pentru Putin de acasă, prin internet”
Despre alegerile din Rusia, care nu au schimbat nimic, dar au arătat cum vor fi următoarele – cele prezidențiale
În Rusia au avut loc alegeri pentru deputați în Duma de stat în patru circumscripții, alegeri pentru 21 de guvernatori și pentru 20 de parlamente regionale. De asemenea, așa-zise „alegeri” au fost organizate și în teritoriile ocupate ale Ucrainei – DNR, LNR, în regiunile Zaporojie și Herson, unde a câștigat partidul Rusia Unită, care a luat între 74 și 83 la sută.
Potrivit organizației pentru apărarea drepturilor alegătorilor Golos, „posibilitatea cetățenilor de a-și exercita drepturile electorale a scăzut semnificativ, chiar și în comparație cu acel nivel scăzut care a existat la scrutinul de acum cinci ani, când au fost alese conducerile administrațiilor locale”.
La sfârșitul lunii august, Golos informa că autoritățile ruse au început să extindă aplicarea noilor prevederi legislative cu privire la organizarea alegerilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei și asupra regiunilor Rusiei „neafectate” [de război]. Majoritatea cetățenilor ucraineni din teritoriile ocupate de Federația Rusă au fost nevoiți să-și părăsească casele și au ajuns în diverse zone ale Rusiei. În acest context, în legislația rusă a fost introdusă posibilitatea de a crea birouri extrateritoriale ale comisiilor electorale. Aceste birouri au fost create pentru ca locuitorii unor regiuni să poată vota pe teritoriul altor părți ale țării. Ele au fost create print-o procedură simplificată, ce nu presupune ca în aceste comisii să fie prezenți reprezentanții partidelor politice. La aceste birouri nu poți trimite observatori, spun analiștii.
Au fost deschise secții de votare în Donețk și Luhansk, unde, de exemplu, votează cei veniți din Omsk, militari și constructori. Problema e că nu sunt cunoscute nici măcar numerele acestora. Cum s-a votat acolo, nu se știe.
Raportul Golos constată că în timpul alegerilor organizate „în zona operațiunii militare speciale” au fost aplicate măsuri fără precedent: nu au fost întocmite listele alegătorilor și nu se cunoștea numărul lor aproximativ; nu se știau nici limitele propriu-zise ale teritoriilor unde au fost organizate alegerile și nici ale teritoriilor în care vor fi exercitate mandatele organelor alese; comisiile electorale extrateritoriale au fost formate fără participarea reprezentanților partidelor politice și fără observatori din partea acestora; buletinele de vot se eliberau în baza unor documente care nu sunt prevăzute de legislația electorală.
Potrivit organizației pentru apărarea drepturilor omului OVD-Info, în timpul celor trei zile de scrutin au fost reținute 18 persoane, în regiunile Novgorod, Moscova, Krasnodar, Ulianovsk și Omsk.
La Moscova, o alegătoare a fost reținută pentru că a refuzat să voteze online și a cerut un buletin de vot de hârtie. Ea a fost amendată cu 500 de ruble pentru „huliganism de gravitate mică”. În același timp, Ministerul Digitalizării a raportat că peste un milion de moscoviți au participat la vot pe platforma electronică federală, prezența fiind de tocmai 88%. Actualul primar al Moscovei, Serghei Sobianin, a fost reales cu 76,6% din voturi. […]
Politologul Fiodor Krașeninnikov spune că „nu este de mirare că aceste alegeri au fost mai puțin vizibile decât precedentele. A început războiul, liderii opoziției au fost nevoiți să plece din Rusia, unii dintre ei chiar au ajuns la închisoare. Au fost distruse toate structurile de opoziție, mulți activiști politici și jurnaliști au părăsit Rusia. A fost distrusă presa de opoziție, toată structura de monitorizare a alegerilor. Alegerile s-au desfășurat așa cum le-a gândit puterea [...] Apropo, rezultatele înregistrate în teritoriile ocupate sunt similare cu cele din Rusia. Aceasta vorbește despre același nivel de falsificare. Nu au fost niciun fel de alegeri. În același fel putem analiza cifrele de la alegerile Sovietului Suprem al URSS din 1984, pentru a afla cine nu susține puterea sovietică. Au trecut câțiva ani și s-a dovedit că nimeni nu o susținea. Alegerile în condițiile unui regim autoritar, mai ales în condiții de război și de dictatură de război, nu sunt relevante pentru a determina starea reală a societății, ci arată doar ceea ce vrea puterea să se vadă. […]
Dacă e să ne referim la viitoarele alegeri prezidențiale, priviți la scrutinul pentru primăria Moscovei. Va fi exact la fel. Va exista, din timp, cunoscutul candidat numărul unu. În jurul lui – câțiva clovni și persoane întâmplătoare, care nici nu vor încerca să i se opună în vreun fel. […]
E posibil oare să afli pentru cine s-a votat în mod real, dacă alegătorul apasă un buton, apoi Ella Pamfilova [șefa BEC] anunță rezultatele finale ale alegerilor. Niciodată, nimeni nu ne va arăta nimic. Ni se va spune doar că toți au votat pentru Putin”. […]
Stanislav Andreiciuk, copreședintele organizației Golos, constată că în aceste alegeri „s-a redus drastic numărul doritorilor de a candida în general. Au participat doar cei care nu au fost nevoiți să adune semnături, sau cei care au înțelegeri cu administrația; este aproape imposibil să candidezi independent. În plus, s-au intensificat presiunile asupra candidaților, asupra activiștilor civici și chiar față de alegători. În aproape toate partidele de opoziție există persoane care au fost arestate, reținute, intimidate cu dosare administrative sau penale. Totodată, cenzura le împiedică comunicarea cu alegătorii chiar și acelor partide care nu declară ceva aparent nepermis.
Am observat un fenomen de constrângere masivă a alegătorilor să iasă la vot, amplificat de votul on-line și votarea timp de trei zile. În primul rând, vineri dimineața, în zi de lucru, șefilor le este mai ușor să-i controleze pe angajați decât duminica. În al doilea rând, atunci când votezi on-line, nu știi dacă șeful nu va afla cum ai votat, spre deosebire de votul exprimat pe buletinul de hârtie, în cabină”. […]
HOLOD.MEDIA: În telefonul editoarei „Meduza”, Galina Timchenko, a fost găsit softul de spionaj Pegasus. Printre altele, această aplicație este folosită de țările care au devenit centre ale emigrației ruse după începerea războiului împotriva Ucrainei
În telefonul fondatoarei și editoarei publicației de opoziție „Meduza”, Galina Timchenko, a fost găsit programul-spion Pegasus, care permite accesul la conținutul smartphone-ului: sunet, cameră video, memorie și chiar la mesajele criptate. Potrivit datelor organizației internaționale Access Now, mai multe țări au acces la Pegasus, inclusiv Letonia, Estonia, Germania și Țările de Jos.
Pegasus este un produs al companiei NSO Group, fondată de foști angajați ai serviciilor speciale israeliene. Potrivit dezvoltatorilor, programul este procurat de guvernele din diverse țări pentru a urmări teroriștii. Există, însă, numeroase cazuri în care Pegasus a fost folosit pentru urmărirea jurnaliștilor, activiștilor, politicienilor de opoziție. […]
După cum scrie Meduza, telefonul Galinei Timchenko a fost virusat de aplicația-spion pe 10 februarie 2023, la două săptămâni după ce autoritățile ruse au declarat „Meduza” ca organizație „indezirabilă”. Despre virusare s-a aflat abia pe 23 iulie. Redacția publicației presupune că hackerii puteau să obțină acces la parolele corporative și corespondență, informații din conturi bancare și numele colaboratorilor Meduza, inclusiv cei care au rămas în Rusia. „Ei au avut acces la tot, la tot ce și-au dorit”, a spus redactorul-șef Ivan Kolpakov.
A doua zi după virusarea telefonului, Galina Timchenko și Ivan Kolpakov au participat la o întâlnire confidențială dintre reprezentanții presei independente și juriști, la Berlin, pe care au organizat-o fondatorii premiului „Redkollegia”.
„Telefonul Galinei putea fi folosit ca dispozitiv de ascultare pentru a afla ce planifică jurnaliștii ruși”, presupune experta Access Now, Natalia Krapiva, care cercetează circulația acestui program.
Meduza scrie că Galina Timchenko este prima jurnalistă rusă atacată cu ajutorul Pegasus. „Desigur, m-am gândit în primul rând la statul rus, la serviciile speciale. Cine s-ar mai interesa de mine?”, spune Timchenko.
La rândul său, John Scott-Railton, cercetător la Citizen Lab (laborator canadian de securitate cibernetică), spune că nu are dovezi că Moscova ar avea acces la acest program-spion, dar a adăugat că e posibil să nu știe totul. Natalia Krapiva spune că, din 2016, Access Now nu a observat virusarea numerelor de telefon rusești pe teritoriul altor state. […]
NSO Group a anunțat public, în 2021, că Rusia a încercat să procure Pegasus, dar ar fi fost refuzată. În raportul Access Now se spune că virusarea telefonului Galinei Timchenko, la solicitarea Moscovei, ar fi putut să fie executată de Kazahstan sau Azerbaidjan, care se presupune că au acces la Pegasus.
„Avem o presupunere că Rusia ar fi putut solicita acest lucru de la partenerii săi. Kazahstan, de exemplu, a blocat de două ori Meduza”, spune Natalia Krapiva. Ea a adăugat că în acest caz, Astana și Baku ar fi fost nevoite pentru prima dată să viruseze un telefon pe teritoriul Europei, iar pentru aceasta este necesară „o permisiune specială”. […]
REPOST: Rusia cheltuiește în războiul împotriva Ucrainei 1 miliard de ruble pe oră
Rusia cheltuiește pentru uciderea ucrainenilor 720 de miliarde de ruble pe lună. Aceasta înseamnă 24 de miliarde de ruble pe zi, 1 miliard de ruble pe oră, 16 milioane de ruble pe minut, 270 de mii de ruble pe secundă
Repost a comparat aceste sume cu alte cheltuieli în Federația Rusă:
Bugetul Federației Ruse pentru sănătate pentru întreg anul 2023 este egal cu două luni de război;
Podul din Crimeea este echivalentul a 9 zile de război;
Întregul program cosmic „Luna-25” costă cât 12 ore de război;
Bugetul Republicii federale Kalmîkia este egal cu o zi de război;
Întregul buget pentru apărarea mediului în 2023 este echivalentul a 5 zile de război;
Toate datoriile la întreținere ale cetățenilor ruși – 37 de zile de război;
Suma plăților anuale pentru deținătorii ordinului „Supraviețuitor al blocadei Leningradului” – 3,5 minute de război ;
Pentru lectura acestui text ați avut nevoie de un minut. În acest răstimp, Rusia a cheltuit 16 milioane de ruble pentru uciderea ucrainenilor.