Donează
Procurorul general al Republicii Moldova Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe 5 octombrie, după ce ofițeri din cadrul Serviciului Informații și Securitate au efectuat percheziții la sediul Procuraturii Generale în cadrul unui dosar de corupție și abuz de putere. Stoianoglo e acuzat că ar fi semnat acte care au facilitat spălarea de bani în dosarul Laundromatul rusesc și că l-a achitat pe omul de afaceri Veaceslav Platon în dosarul privind frauda bancara. Procurorul general, pe de altă parte, afirmă că dosarul său e instrumentat politic, din ordinul președintelui Maia Sandu. În ultima vreme Stoianoglo a mai spus și că ar fi vizat pentru că e etnic găgăuz și că e victima unei campanii de discreditare instrumentate de societatea civilă, presă și fostul ambasador UE la Chișinău, Peter Michalko.
Stoianoglo este doar ultimul procuror general implicat într-un scandal la Chișinău. De-a lungul timpului, diverse personaje cu greutate din Republica Moldova au încercat să își subordoneze această funcție, atât pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, cât și pentru a avea la dispoziție un instrument pe care să îl folosească împotriva adversarilor politici (sau economici). Este una dintre principalele cauze pentru care reforma în justiție, vitală dacă Republica Moldova își dorește o perspectivă europeană, a trenat până acum.
Vânătoarea din Pădurea Domnească și destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană
Pe 23 decembrie 2012, la o vânătoare în Rezervația Pădurea Domnească a fost împușcat, accidental, un om de afaceri, Sorin Paciu, care a murit a doua zi la spital. La vânătoare participaseră aproximativ 30 de persoane cu funcții importante în Republica Moldova, printre care și procurorul general de la acea vreme, Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, directorul Agenției de Stat Moldsilva, Ion Lupu etc.
Autoritățile au încercat să mușamalizeze acest caz, însă două săptămâni mai târziu, incidentul a fost adus la cunoștința opiniei publice, pe 6 ianuarie 2013, de Sergiu Mocanu, un politician care se auto-proclamase luptător împotriva „mafiei” despre care afirma că ar fi fost condusă de oligarhul Vlad Plahotniuc, care la vremea respectivă era omul forte din spatele Partidului Democrat, una din formațiunile din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare. Mocanu a afirmat că procurorul general Valeriu Zubco ar fi fost cel care a tras în Paciu și că această crimă ar fi ascunsă la indicația lui Vladimir Plahotniuc. Zubco a fost demis pe 21 ianuarie 2013, lucru care a dus la acutizarea războiului mocnit dintre premierul Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc. La Chișinău s-a declanșat o criză politică, Alianța pentru Integrare Europeană s-a destrămat, iar guvernul Filat a fost demis în martie 2013.
La Chișinău se zvonea încă din 2009, când fusese formată Alianța pentru Integrare Europeană (din Partidul Liberal Democrat al lui Filat, Partidul Democrat, Partidul Liberal și Alianța „Moldova Noastră”), că funcția de procuror general ar fi fost cumpărată de Plahotniuc de la Serafim Ureachean, liderul Alianței „Moldova Noastră”. Această informație a fost confirmată în 2019 de fostul premier Vlad Filat, care a declarat că funcția de procuror general la care era candidat Valeriu Zubco a fost vândută contra sumei de două milioane de euro. De asemenea, fostul deputat Veaceslav Platon a confirmat și el faptul că funcția a fost vândută.
În aprilie 2013, Parlamentul l-a ales ca procuror general al Republicii Moldova pe Corneliu Gurin, acuzat, și el, că ar fi fost omul lui Plahotniuc. Doi ani mai târziu, Gurin i-a cerut Parlamentului ridicarea imunității lui Vlad Filat, acuzându-l de implicare în furtul miliardului. Filat a fost reținut și, ulterior, condamnat la închisoare, de unde a fost eliberat anticipat în decembrie 2019.
De la supremația lui Plahotniuc la triada Dodon – Stoianoglo – Platon
Procuratura, ca și alte instituții importante din stat, s-a aflat sub controlul lui Vlad Plahotniuc până în vara anului 2019, când acesta a fugit din Republica Moldova, după formarea unei noi alianțe de guvernare între Partidul Socialiștilor și deputații Blocului ACUM (PAS și Platforma DA). Și această alianță, care a avut girul UE, SUA și al Rusiei, a căzut odată cu apariția problemei numirii unui nou procuror general. În scurtul mandat de premier pe care l-a avut în perioada iunie-decembrie 2019, Maia Sandu a încercat să lanseze reforme importante în justiţie și să scoată instituțiile statului de sub controlul diverselor grupuri de interese. Concursul organizat de Ministerul Justiției pentru funcţia de procuror general a fost contestat însă chiar de guvernul Sandu, pe fondul informațiilor că a fost trucat. În calitate de premier, Maia Sandu și-a asumat răspunderea politică pentru numirea unui procuror, dar alianţa a fost ruptă de către socialişti. Concursul pentru funcția de procuror general a continuat și în urma acestuia, în noiembrie 2019 Alexandru Stoianoglo a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.
Chiar dacă susține că venit în această funcție în urma unui concurs și că nu a fost numit pe criterii politice, Alexandru Stoianoglo nu a fost perceput ca un procuror independent, iar acțiunile sale în cei aproape doi ani în fruntea Procuraturii Generale nu au convins opinia publică. Dimpotrivă, au dat de bănuit că ar servi anumite interese, în special pe cele ale fostului președinte Igor Dodon.
La alegerile parlamentare din vară, Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat majoritatea mandatelor în Legislativ. Principalul mesaj care le-au asigurat victoria președintei Maia Sandu și partidului ei în alegerile prezidențiale și cele parlamentare din Republica Moldova a fost unul anticorupție și de reformare a justiției. Noua putere a cerut de la Procuratură să rezolve marile dosare de corupție, ca „furtul miliardului” și Laundromatul, în care sunt implicate nume sonore de foști politicieni și oligarhi, precum Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Veaceslav Platon – toți trei fugiți, între timp, din țară.
Acțiunile Procuraturii Generale pe dosarele de rezonanță au fost fie modeste, fie contrare legii, constată experții. Deși au existat unele acțiuni de investigare a fraudei bancare, acestea încă nu au fost finalizate. Pe de altă parte, procurorul general a solicitat suspendarea executării sentinței lui Veaceslav Platon, după ce anterior declara că dosarul acestuia a fost fabricat la comandă politică. Platon a fost eliberat în iunie 2020. În mai 2021, Procuratura a renunțat la învinuirile aduse lui Platon în dosarul fraudei bancare, iar în iunie acesta a fost achitat de judecători. Platon figura și în alte două dosare, însă nici măcar nu i s-a dat interdicție de a pleca din țara, astfel încât a părăsit Republica Moldova după alegerile parlamentare din iulie 2021. În cazul „laundromatului rusesc”, Procuratura a renunțat la acuzațiile aduse pe numele a 13 judecători din cei 15 implicați în acest dosar, pe motiv că nu există probe.
În ceea ce privește cazurile care îl vizează pe fostul președinte Igor Dodon, cunoscute ca Bahamas, Kuliokul sau vacanțele de lux, Procuratura fie a clasat dosarele respective, fie a refuzat să pornească o urmărire penală. Presa a scris că administratorul firmei care a sponsorizat PSRM este protejat de Dodon și Stoianoglo.
Numirea unui nou procuror – testul care va arăta adevăratele intenții ale pro-europenilor
Președinta Maia Sandu, noul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, deputații PAS au criticat dur Procuratura Generală și pe procurorul șef de lipsă de progres în cele mai răsunătoare dosare, de faptul că i-a lăsat să fugă din Moldova pe unii politicieni și oameni de afaceri certați cu legea și că nu a făcut nimic pentru a-i readuce în țară pe fugarii Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Îngrijorările cu privire la investigarea fraudei bancare, renunțarea la urmărirea penală pe mai multe cauze au fost exprimate și în cadrul Consiliului Suprem de Securitate. La o ședință extraordinară a Parlamentului, din 20 august, deputații au constatat lipsa de progres în dosarul furtul miliardului și în eforturile de recuperare a banilor sustrași din sistemul bancar în 2014. Procurorul general Alexandru Stoianoglo a refuzat să meargă în Parlament pentru a prezenta un raport pe acest dosar, dar a denunțat presupuse presiuni din partea actualei puteri asupra instituției pe care o conduce.
Între timp, PAS a modificat legislația cu privire la procuratură, care va permite inclusiv demiterea procurorului general în cazul în care activitatea acestuia este considerată nesatisfăcătoare. Stoianoglo a reacționat afirmând că modificarea legislației pentru demiterea sa a fost un scenariu pus la cale de o grupare de politicieni și o rețea de ONG-uri și experți. Totodată, el a declarat că fostul șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko primea informații din interiorul procuraturii de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.
Aceste declarații ale procurorului general au fost făcute după ce deputatul PAS Lilian Carp a depus, pe 30 septembrie, o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor, cerând să fie examinate acțiunile lui Stoianoglo din 2011, când acesta era deputat și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și ar fi facilitat modificarea legislației cu privire la prevenirea spălarii banilor, fapt ce a permis scoaterea banilor din conturile blocate prin decizia Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare. Cazul ar fi legat de schema de spălare de bani "Laundromatul rusesc".
Consiliul Superior al Procurorilor a admis pe 5 octombrie sesizarea deputatului Lilian Carp și a desemnat în procuror care să examineze plângerea împotriva lui Stoianoglo. Acesta a venit la ședința CSP și i-a avertizat pe membrii consiliului că riscă sa fie trași la răspundere.
Marți seara, Alexandr Stoianoglo a fost reținut pentru 72 de ore. În timpul reținerii el a declarat că aceste acțiuni sunt o "răzbunare a președintelui" și " revenirea la statul capturat".
Declarațiile lui Stoianoglo trebuie tratate însă cu prudență, date fiind numeroasele controverse care se leagă de numele său. Hârtia de turnesol o va reprezenta procedura de selecție și numire a unui nou procuror general și, mai ales, modul în care acesta va înțelege să își facă treaba. Abia atunci se va vedea dacă guvernarea pro-europeană este cu adevărat decisă să reformeze justiția, sau s-a înregistrat, din nou, un caz de „să plece omul lor ca să vină omul nostru”.
