Nefiind membră NATO, ţara e foarte atentă la mişcările ruşilor, iar serviciul său de securitate, Sapo, reprimă dur activităţile clandestine ale acestora încă din vremea Războiului Rece, când suedezii se temeau de o invazie sovietică.
Istoricii şi juriştii se tem că oamenii ucişi nu vor putea fi identificaţi niciodată, fiindcă arhivele poliţiei politice din epocă sunt la Moscova şi, pe fondul acutelor tensiuni bilaterale, ruşii nu le vor da nimic ucrainenilor.
Moscova, remarcă analiştii, îşi reintră în rolul de protectoare a republicilor ex-sovietice din regiune, care, în deceniile trecute, au fost ţinta atacurilor jihadiste pornite sau susţinute din Afganistan.
Potrivit Convenției internaționale privind refugiații, adoptată în 1951, solicitanții de azil nu trebuie sancționați, chiar dacă trec ilegal frontiera.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Adoptată pe 27 august 1991 de Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de oameni, Declaraţia de Independenţă a fost recunoscută de România în aceeaşi zi.
La începutul lunii, Rusia, Uzbekistan și Tadjikistan au făcut exerciții militare comune lângă frontiera afgană.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, precizase, anterior, că țara sa nu va primi migranți ilegali, fiindcă ar însemna să cedeze șantajului exercitat de liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko.
Măsura, care prevede că fiecare dintre aceştia va primi, o singură dată, echivalentul a circa 115 euro, a fost adoptată înaintea alegerilor parlamentare de luna viitoare, într-un moment în care popularitatea partidului prezidenţial Rusia Unită e în scădere.
Analiștii remarcă faptul că, dincolo de declarații de susținere pentru ucraineni, participanții n-au anunțat măsuri concrete, iar doi dintre greii Europei, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez, Emmanuel Macron, n-au fost la forum.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a anunțat că, pentru a stăvili invazia de migranți, țara sa va construi un gard, înalt de doi metri și jumătate și lung de 407 kilometri, la frontiera cu Belarus.
Săptămâna trecut, la Kiev, cancelarul german, Angela Merkel, a explicat că Germania a ajuns la un compromis cu americanii – ce au încercat, inițial, să blocheze Nord Stream 2 –, pentru a permite realizarea proiectului, cu condiția ca Moscova să nu se folosească de el pentru a vulnerabiliza Ucraina.
S-400 nu poate fi integrat în sistemul de apărare antiaerian şi antirachetă al NATO și reprezintă un risc pentru avioanele aliate – au avertizat partenerii occidentali ai Turciei.
"Lituania e un bun partener al Taiwanului, cu care împărtășește aceleași valori ale libertății și democrației", apreciază șeful diplomației de la Taipei, Joseph Wu.
Germania a ajuns la un compromis cu Statele Unite, care voiau să blocheze proiectul: pentru ca el să se realizeze, Moscova nu îl va folosi pentru a vulnerabiliza Ucraina şi nici nu va prelungi dincolo de anul 2024 contractul de tranzit al gazelor naturale rusești – susține, la Kiev, cancelarul Angela Merkel.
Extensia finalizată acum a fost anunţată de guvernul de la Atena anul trecut, după ce zeci de mii de migranţi au încercat să pătrundă în Grecia dinspre Turcia, în urma deciziei preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a deschide graniţele către Europa.
Politica occidentală prin care s-a încercat „impunerea unor valori străine“ afganilor a fost „iresponsabilă“ – consideră Vladimir Putin.
Preşedintele Vladimir Putin susţine că principalul său opozant nu este deţinut „pentru activităţile sale politice”, ci pentru „o infracţiune penală faţă de parteneri străini”.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015, sub egida Parisului şi Berlinului, pentru a pune capăt războiului în estul Ucrainei cu separatiştii proruşi, au redus violenţele, dar nu a apărut nicio soluţie politică.
O companie de stat belarusă este implicată în criza migrațională din Lituania, potrivit unei investigații DOSSIER/Der Spiegel
Dacă nici un al treilea partid nu va reuşi să alcătuiască un Executiv, atunci preşedintele Bulgariei va trebui să dizolve încă o dată Parlamentul, să numească un Guvern provizoriu şi să convoace în termen de 60 de zile noi alegeri legislative.
Occidentalii ar trebui să trateze corupţia ca pe un subiect de importanţă prioritară la summiturile internaţionale şi să-l pună pe agendă la întâlnirile cu liderii autoritari, precum Vladimir Putin, chiar dacă acest lucru este „stânjenitor“ – susține Aleksei Navalnîi.
Cu toate acestea, echivalarea va fi condiţionată în ce priveşte călătorii vaccinaţi: UE recunoaşte în prezent doar patru seruri anti-COVID (Pfizer-BioNTech, AstraZeneca, Moderna şi Johnson & Johnson). Însă, fiecare ţară membră poate decide să accepte sau nu intrarea pe teritoriul său a persoanelor care au primit alte vaccinuri neaprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului.
Încă din 2019, Rusia a adoptat o lege pentru dezvoltarea unui internet suveran. Autoritățile neagă că ar vrea să construiască o rețea națională pe care să o controleze, ca şi în China, însă exact de acest lucru se tem ONG-urile și opozanţii Kremlinului.
După un armistițiu respectat în mare măsură în a doua jumătate a anului 2020, tensiunile au crescut în acest an, mai ales după ce Rusia a desfăşurat, în ultimele săptămâni, circa 100.000 de soldați la frontierele ucrainene.
Lituania cere mai mult ajutor financiar pentru întărirea graniței cu Belarusul, în timp ce Polonia a trimis peste 900 de militari pentru securizarea frontierei sale.
Pentru moment prioritatea Atenei este evacuarea cetăţenilor europeni şi a afganilor care au colaborat în trecut cu forţele armate elene în cadrul misiunilor NATO. Lideri europeni spun că UE trebuie să-i primească pe afganii care fac obiectul unei ameninţări imediate și le cer statelor membre să-şi accelereze operaţiunile de preluare de refugiaţi pe teritoriile lor.
Presa pro-Kremlin a folosit subiectul retragerii trupelor SUA din Afganistan și preluării controlului talibanilor asupra unei părți însemnate a teritoriului acestui stat pentru a descuraja eforturile euroatlantice ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.
David Sassoli: „Avem o responsabilitate; Comisia Europeană poate autoriza o repartizare egală a afganilor între statele membre, iar acest lucru se poate realiza rapid“.
Asociaţia jurnaliştilor belaruşi susține că cel puţin 30 de jurnalişti se află în închisorile din țară şi că poliţia efectuează anchete penale împotriva altor 50 de membri ai presei.
Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și, între 2017 și 2020, a primit mai puțin de 90 de migranți anual; în 2021, însă, numărul celor care au încercat să intre în țară a crescut, brusc, la 4000.
În aprilie, circa zece mii de cehi au manifestat, în centrul Pragăi, contra lui Zeman, pe care îl consideră o marionetă a Rusiei.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
