Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania
© EPA-EFE/STEPHANIE LECOCQ   |   Prim-ministrul Macedoniei de Nord Dimitar Kovacevski, prim-ministrul Albaniei Edi Rama și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen susțin o conferință de presă comună la finalul reuniunii privind primele negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană la sediul Comisiei Europene, Bruxelles, Belgia, 19 iulie 2022.

Uniunea Europeană a deschis, marți, negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania - a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de agențiile internaționale de știri. „Este un moment istoric” - a mai spus șefa executivului comunitar, care a adăugat că locuitorii celor două țări din Balcanii de Vest așteptau acest anunț de mult timp și că îl merită. Macedonia de Nord este candidată din 2005, iar Albania din 2014. Acum un an, premierul albanez, Edi Rama, a comparat procesul admiterii țării sale și a Macedoniei de Nord vecine în Uniunea Europeană cu celebra piesă de teatru absurd  "Așteptându-l pe Godot", scrisă în 1948 de dramaturgul  irlandez Samuel Becket. În piesă, două personaje așteaptă la nesfârșit și inutil apariția unui  al treilea, perceput drept providențial. Luate, după cum spun comentatorii, la pachet, candidaturile celor două țări la structurile comunitare au fost mult timp blocate de disputele identitare dintre Macedonia de Nord și Bulgaria. Sâmbătă, guvernul Macedoniei de Nord a anunțat că a ajuns la un compromis cu Sofia, care-i va permite deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, după 17 ani de așteptare. Salutând un „pas istoric” pentru țară, premierul Dimitar Kovacevski susține că „de astăzi, vom merge mai departe către UE, într-un mod accelerat”. Înțelegerea cu Sofia a fost pregătită sub președinția rotativă semestrială franceză a Uniunii, care s-a încheiat pe 30 iunie. Decizia de la Skopje a fost salutată în unanimitate de responsabilii de la Bruxelles. Principalul partid de opoziție, VMRO-DPMNE, dreapta naționalistă, a atacat, în schimb, decizia guvernului, dominat de SDSM (stânga),  pe care l-a acuzat de trădare. Acordul, spun naționaliștii, înseamnă bulgarizare și o asimilare completă a Macedoniei. Potrivit proiectului acceptat de puterea de la Skopje, Macedonia trebuie să-și modifice Constituția, sarcină care se anunță complicată, pentru că este necesară o majoritate de două treimi din cei 120 de deputați, imposibil de atins în prezent, având în vedere opoziția acerbă a membrilor VMRO-DPMNE.

Bulgarii, recunoscuți ca grup etnic

Legea fundamentală va trebui să includă bulgarii printre grupurile etnice recunoscute. În plus, Macedonia de Nord trebuie să pună în aplicare un tratat de prietenie din 2017, care vizează eradicarea discursului instigator la ură. Disputele identitare dintre Sofia și Skopje au blocat până acum deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, pentru care e nevoie de unanimitatea celor 27 de ţări membre. Bulgaria și-a ridicat, în sfârșit, vetoul pe 24 iunie, în anumite condiții. La Sofia, atât Guvernul, cât și opoziția au acuzat Macedonia de Nord că nu vrea să rezolve diferendele istorice şi prezintă Bulgaria ca pe un duşman în media şi în cărţile de istorie. În opinia Sofiei, macedonenii sunt tot bulgari, înstrăinaţi odată cu includerea Macedoniei în cadrul fostei Iugoslavii. Potrivit sondajelor, peste 80% dintre bulgari nu voiau ca Sofia să sprijine o aderare a Macedoniei de Nord înainte de a se ajunge la un compromis privind interpretarea istoriei.

Timp citire: 2 min