Preşedintele bulgar, Rumen Radev, a solicitat o reacţie adecvată din partea instituţiilor responsabile din Bulgaria şi din Macedonia de Nord la semnalele compatrioţilor săi din ţara vecină cu privire la problemele grave cu care se confruntă. Poziţia sa este motivată de o scrisoare primită la instituţia prezidenţială de la etnici bulgari din statul vecin, în care aceştia acuză discriminarea lor continuă. Radev spune că drepturile omului şi protecţia împotriva discriminării se află la baza democraţiei și sunt o parte fundamentală a criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit media de la Sofia, preluată de agențiile de presă, peste o sută de mii de cetăţeni macedoneni au și cetăţenie bulgară, dobândită pe baza liberei exprimări a voinţei şi a certificării originii lor etnice. Alte mii sunt în proces de revizuire a cererilor de cetăţenie bulgară. Luna aceasta, premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a afirmat că „poziţia neprincipială” a Bulgariei a împiedicat desfăşurarea primei conferinţe interguvernamentale cu Uniunea, care trebuia să marcheze începutul negocierilor de aderare. "Ţările prietene nu trebuie să se blocheze reciproc, ci, dimpotrivă, trebuie să se ajute reciproc. Bulgaria trebuie să înţeleagă că avem dreptul suveran de a ne defini şi de a ne simţi ca macedoneni care vorbesc limba macedoneană. Cred că poziţia lor actuală este anacronică şi contrară dreptului internaţional". Disputele identitare dintre Sofia și Skopje blochează deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, pentru care e nevoie de unanimitatea celor 27 de ţări membre. La Sofia, atât Guvernul, cât și opoziția acuză Macedonia de Nord că nu vrea să rezolve diferendele istorice şi prezintă Bulgaria ca pe un duşman în media şi în cărţile de istorie. În opinia Sofiei, macedonenii sunt tot bulgari, înstrăinaţi odată cu includerea Macedoniei în cadrul fostei Iugoslavii. Potrivit sondajelor, peste 80% dintre bulgari nu vor ca Sofia să sprijine o aderare a Macedoniei de Nord înainte de a se ajunge la un compromis privind interpretarea istoriei.
