Miniștrii de interne din statele Uniunii Europene au analizat ieri, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne - JAI din Luxemburg, posibilitatea de a limita accesul la protecţie temporară pentru bărbaţii ucraineni aflaţi la vârsta la care pot lupta. Totodată, participanții au discutat și situația zonei de liberă circulație Schengen, precum și despre Pactul privind migrația și azilul, care urmează să intre în vigoare pe 12 iunie.
Protecția temporară pentru ucraineni
În ce privește protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina, discuțiile au vizat atât posibilitatea menținerii actualului cadru, cât și eventuale restrângeri ale sferei beneficiarilor, mai ales în cazul bărbaților de vârstă militară cărora legislația ucraineană nu le permite să părăsească țara.
Potrivit ministrului suedez al migraţiei, Johan Forssell, majoritatea oficialilor prezenți au susținut limitarea accesului la protecţie temporară pentru bărbaţii ucraineni capabili să lupte pe front, însă a precizat că orice restricţii ar trebui să se aplice doar noilor sosiţi care solicită statutul de protecţie temporară, nu şi celor care beneficiază deja de acest program. „Este esenţial pentru noi să le oferim ucrainenilor protecţie, dar, în acelaşi timp, războiul trebuie dus şi câştigat. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este esenţial ca mai mulţi bărbaţi să rămână în Ucraina şi să lupte", a declarat Forssell.
Peste 4 milioane de ucraineni s-au refugiat în UE
Actualul regim de protecție temporară este valabil până la 4 martie 2027, dar Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere privind extinderea acestuia, care trebuie apoi aprobată de ţările membre. Uniunea Europeană a activat Directiva privind protecţia temporară după invazia Rusiei din 2022 asupra Ucrainei, pentru a gestiona sosirile pe scară largă ale persoanelor strămutate. Aceasta acordă beneficiarilor permise de şedere, acces la piaţa muncii şi asistenţă socială. Potrivit Eurostat, peste 4,3 milioane de persoane care au fugit din Ucraina beneficiază în prezent de această directivă, cu Germania găzduind cea mai mare parte a acestora, aproximativ 29% din totalul UE, urmată de Polonia şi Cehia.
Pactul privind migrația și azilul
Totodată, miniștrii europeni au evaluat progresele în implementarea noului Pact privind migrația și azilul și în operaționalizarea sistemului Eurodac - European Dactyloscopy Database, care va deveni funcțional în aceeași zi cu intrarea în vigoare a pactului, pe 12 iunie. Eurodac este baza de date biometrică a Uniunii Europene care conține amprentele și alte date de identificare ale solicitanților de azil și ale migranților depistați la frontierele externe, fiind utilizată pentru gestionarea cererilor de azil și monitorizarea migrației.
Schengen
Consiliul JAI a mai analizat și situația generală a spațiului Schengen pe baza Raportului Schengen 2026 dat publicității de Comisia Europeană pe 18 mai. Miniștrii de interne au stabilit ca priorități esențiale digitalizarea procedurilor și sistemelor informatice, consolidarea rezilienței frontierelor externe și eficientizarea politicilor de returnare, precum și întărirea securității interne, menținând în același timp libera circulație fără controale la frontierele interne. În context, mai multe state membre au subliniat importanța politicii comune de vize ca prim nivel de verificare și securitate la frontiere.
