
Comentator militar, redactor-șef ajunct al publicației on-line „Ejednevnîi Jurnal”, Alexandr Golț a comentat pentru Rosbalt concentrarea fără precedent a forțelor militare rusești de-a lungul frontierei de vest a Rusiei.
- Pe 10 februarie au început exercițiile militare ruso-belaruse „Cutezanță unită”. Conform datelor oficiale, gruparea de trupe rusești și belaruse participante la acțiune atinge circa 30 de mii de persoane. Când au mai fost organizate asemenea exerciții de amploare la frontiera vestică?
- Cifra de 30 de mii de militari nu o indică sursele rusești sau oficialii ruși. Ea a fost anunțată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Autoritățile ruse refuză să numească cifra concretă a participanților la manevre. Ei au o problemă. Șefii noștri insistă că numărul participanților la exerciții nu depășește limita stabilită de Acordul de la Viena din 2011 - cel mai recent document care reglementează acțiunile militare în Europa. Acordul prevede că manevrele militare la care participă mai mult de 9 mii de militari trebuie comunicate din timp statelor semnatare. Desigur, acest lucru nu a avut loc, întrucât notificarea trebuie făcută cu 41 de zile înainte de începerea manevrelor. Dacă numărul participanților la exerciții depășește 13 mii de oameni, este obligatorie invitarea observatorilor militari străini. Nici acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel, pe de o parte, Kremlinul are nevoie să minimalizeze cumva aceste acțiuni, iar pe de altă parte – să demonstreze Occidentului amploarea lor.
- Aceste exerciții pot fi comparate cu alte acțiuni regulate ale armatei și flotei rusești?
- S-a spus că la ultimele manevre „Vest” au participat până la 200 de mii de militari. Rusia manipulează cu succes Documentul de la Viena - exagerează sau minimalizează numărul militarilor după cum îi convine. Cred că putem fi de acord cu comentatorii militari occidentali, care spun că este o masare de trupe fără precedent, ținând cont de numărul de militari transferați din Est în Vest. Aceasta corespunde realității. Așa ceva nu a mai fost.
- Am observat că în sursele deschise s-a vorbit despre transferarea unor unități militare concrete, de exemplu din Transbailkalia și Primorie în Belarus.
- Dacă ne referim la informațiile care au apărut în diverse surse media, este vorba de unități din cel puțin patru brigăzi motorizate, una de tancuri, brigăzi de infanterie marină și trupe aeropurtate, avioane de vânătoare, transferate din Orient, sisteme de apărare antiaeriană etc.
- Pe de altă parte, ați spus că la exercițiile „Vest” au participat aproape 200 de mii de persoane, reiese că manevrele „Cutezanță unită” nu sunt cele mai mari?
- Ca urmare a mai multor circumstanțe, Ministerul Apărării s-a pomenit într-o situație favorabilă, când poate anunța orice cifră, „din burtă”. Când dorește, exagerează numărul ca să demonstreze cât de puternici suntem, sunt anunțate date absolut incredibile despre participanții la exerciții.
Să ne amintim cum, în luna aprilie anul trecut, ministrul Apărării Serghei Șoigu vorbea despre transferul a două armate spre granița de vest. Pentru informare: transportarea unui singur batalion necesită aproximativ o sută de platforme feroviare, potrivit normativelor forțelor armate. Dislocarea a 80 de mii de militari (convențional, două armate) ar bloca pentru mult timp tot traficul în partea de vest a țării. Ceea ce nu s-a întâmplat. Nu aș da prea multă crezare cifrelor anunțate de departamentul militar rusesc.
- Majoritatea observatorilor externi sunt convinși că aceste manevre sunt efectuate pentru a pune presiune pe Occident în legătură cu evenimentele recente din jurul Ucrainei. Kremlinul susține că lângă frontieră nu există forțe armate capabile de o invazie la scară largă. Cine are dreptate, din punct de vedere militar?
- Este greu de evaluat acest lucru, pentru că nu dispunem de planurile invaziei. Trupele concentrate în Belarus și Rusia sunt suficiente, în opinia mea, pentru o operațiune locală. Dar este o situație ipotetică. Dacă e să vorbim de o operațiune de amploare, așa cum susțin experții occidentali, publicând hărți în care săgețile arată spre Kiev și mai departe, atunci aceste trupe nu sunt suficiente.
Știm că armata rusă o depășește pe cea ucraineană, însă oricine planifică operațiunea ar trebui să se întrebe: ce va urma? Să presupunem că vor fi zdrobite forțele armate ale Ucrainei, dar ce va fi mai departe? Unde tragem linia de frontieră? Ocupăm toată Ucraina sau doar așa-numitele „teritorii rusești”? Vom pune hotarul acolo unde nu a existat vreodată? Pentru aceasta trebuie instalate posturi de control la fiecare drum și plasată câte o companie în fiecare sat. Va fi necesară cea mai mare parte a forțelor terestre ale Federației Ruse. În acest caz va rămâne nesupravegheată frontiera în fața „odiosului NATO”.
[…]
Citește articolul integral pe Rosbalt.ru