Alegerile prezidenţiale din România ar putea avea loc pe 23 martie 2025, primul tur de scrutin, şi pe 6 aprilie, turul decisiv – anunţă, sâmbătă, mass-media de la Bucureşti, care citează surse politice din cadrul coaliţiei guvernamentale PSD-PNL-UDMR.
Alegeri anulate, premieră istorică
Organizat la termen, pe 24 noiembrie 2024, primul tur a fost invalidat de Curtea Constituţională (CCR), care, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a invocat ingerinţele unui actor statal.
Anularea alegerilor a fost o premieră istorică în 35 de ani de democraţie românească post-comunistă.
Turul doi, programat pe 8 decembrie, urmau să şi-l dispute naţionalistul independent Călin Georgescu, acuzat de conexiuni cu Rusia putinistă, şi lidera USR (în opoziţie), Elena Lasconi.
În diaspora, unde secţiile de votare pentru turul decisiv s-au deschis încă de pe 6 decembrie, votaseră, deja, zeci de mii de români până când CCR a decis invalidarea primului tur.
Costuri: 280 de milioane de euro
Costurile acelor alegeri invalidate ar fi de aproape 1,4 miliarde de lei (echivalentul a circa 280 miliarde de euro).
Pe 21 decembrie, preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia, dar şederea la Preşedinţie i-a fost prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze CCR.
