Chișinăul pledează în continuare pentru retragerea trupelor ruse din estul Republicii Moldova - a declarat, miercuri, la Moscova, ministrul de Externe, Nicu Popescu, la conferință de presă comună cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Această prezență contravine statutului de neutralitate stipulat în Constituție, iar retragerea armatei ruse este o prioritate a politicii noastre externe - a spus Popescu, citat de Radio Chişinău, despre trupele din regiunea separatistă Transnistria (est), pe care fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat să le retragă încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti.
Popescu a venit la Moscova după ce, la sfîrșitul lui octombrie, Guvernul său şi gigantul energetic rusesc Gazprom au convenit prelungirea cu cinci ani a acordului de livrare a gazelor către Republica Moldova. Pe agenda ministrului de Externe fost inclusă şi o întâlnire cu numărul doi al administraţiei prezidenţiale ruse, Dmitri Kozak. În august, acesta a fost cel dintâi demnitar rus de top care a venit în Republica Moldova după instalarea noului guvern pro-european. El a calificat discuția sa cu preşedinta Maia Sandu drept constructivă şi binevoitoare. În 2003, Kozak a fost pricipalul promotor al unui așa-numit plan de pace între Chișinău și secesioniștii din Transnistria.
Cunoscut drept memorandumul sau planul Kozak, textul prevedea, în esență, paralizarea deciziilor Chișinăului, prin acordarea de prerogative sporite separatiștilor. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova urma să devină bicameral, iar camera inferioară ar fi fost aleasă prin reprezentarea proporțională a malurilor drept și stâng al Nistrului. Senatul, în schimb, ar fi avut 13 membri aleși de camera inferioară, 9 veniți din Transnistria și 4 din Găgăuzia (sud) turcofonă și filorusă. Transnistrenii și găgăuzii ar fi avut aceeași pondere politică cu Chișinăul, deși doar 14% din populația republicii locuiește peste Nistru și nici patru procente în Găgăuzia. Uriașele manifestații de protest din republică față de această pretinsă cale de soluționare a conflictului transnistrean l-au speriat până și pe șeful statului de atunci, comunistul filorus Vladimir Voronin, care a refuzat, până la urmă, să semneze planul Kozak.
Vizita șefului diplomației de la Chişinău în Federația Rusă are loc într-un moment în care Republica Moldova nu are ambasador la Moscova. Fostul șef al misiunii, Vladimir Golovatiuc, numit în funcție de ex-președintele socialist filorus Igor Dodon, a fost rechemat la Chişinău în urma unui scandal de hărţuire sexuală a unei subalterne.
