Guvernul de la Bucureşti aprobă, în şedinţa de miercuri, protocoalele de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a anunţat, acum o săptămână, că Parlamentul României va parcurge „cu celeritate” procesul de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda şi Suedia. În acest scop, va fi convocată o sesiune extraordinară a Legislativului. Ciolacu a mai spus că războiul „ilegal” şi „nejustificat” declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a schimbat fundamental' parametrii de securitate. Cele 30 de state membre ale NATO au declanșat, pe 5 iulie, la Bruxelles, procesul de ratificare a aderării Finlandei şi Suediei. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spunea că aceasta e un moment cu adevărat istoric, iar NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic. Turcia este singura ţară din NATO care a condiţionat ratificarea de angajamentele guvernelor de la Helsinki și Stockholm privind combaterea terorismului kurd. Protocolul semnat marţi permite participarea Finlandei şi Suediei la reuniuni NATO, precum şi accesul acestora la informaţii secrete, dar nu le asigură protecţie militară prin celebrul Articol 5 din Carta NATO, ce prevede că un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac împotriva tuturor. Articolul 5 se va aplica doar după încheierea procesului de ratificare de către parlamentele tuturor țărilor membre. Acest proces, apreciază exeperții, ar putea dura un an.
