Președintele Emmanuel Macron a semnat, în numele Franței, protocolul de ratificare a aderării Finlandei și Suediei la NATO, adoptat de Parlamentul de la Paris pe 2 august. „Această alegere suverană a Finlandei și Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în fața amenințării actuale din vecinătatea lor imediată și va aduce o contribuție semnificativă la securitate europeană” – afirmă președinția Republicii Franceze, citată de agențiile internaționale de presă. Din cele 30 de state membre ale NATO, „20 au ratificat, deja, protocoalele” - menționase, anterior, ministrul francez al Afacerilor Externe, Catherine Colonna. Ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice, Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de NATO. Neutră vreme de secole a fost și Suedia, vecină Finlandei, iar o astfel de „finlandizare” a Ucrainei şi-ar fi dorit, cred analiştii, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a cerut atât Alianţei-Nord Atlantice, cât şi Washingtonului, primul între egali în NATO, garanţii juridice că nu vor integra alte ţări şi nu vor deschide baze militare noi în spaţiul ex-sovietic. Invadarea Ucrainei a determinat opinia publică și clasa politică din cele două țări scandinave să basculeze de la neutralitate la atlantism. 21 dintre cei 30 de membri ai NATO fac parte şi din Uniunea Europeană. După admiterea Suediei și Finlandei, în afara Alianţei vor rămâne doar Austria, Cipru, Irlanda și Malta.
