Cele 30 de state membre ale NATO au declanșat, marţi, la Bruxelles, procesul de ratificare a aderării Finlandei şi Suediei - a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de agențiile internaționale de presă. El spune că aceasta e un moment cu adevărat istoric, iar NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic. Turcia este singura ţară din NATO care a condiţionat ratificarea de angajamentele guvernelor de la Helsinki și Stockholm privind combaterea terorismului kurd. Protocolul semnat marţi permite participarea Finlandei şi Suediei la reuniuni NATO, precum şi accesul acestora la informaţii secrete, dar nu le asigură protecţie militară prin celebrul Articol 5 din Carta NATO, ce prevede că un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac împotriva tuturor. Articolul 5 se va aplica doar după încheierea procesului de ratificare de către parlamentele tuturor țărilor membre. Acest proces, apreciază exeperții, ar putea dura un an.
Pretențiile rusești - inacceptabile
Pretenţia Rusiei ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi îngheţe extinderea în Europa este complet inacceptabilă – declara, încă de anul trecut, ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist. El afirma că scopul acestei solicitări e crearea unei sfere ruseşti de influenţă, în care Moscova să facă regulile. Suedia ar fi, la rîndul ei, afectată, apreciază Hultqvist, a cărui ţară e membră a Uniunii Europene, dar şi-a menţinut neutralitatea zeci de ani. După încheierea Războiului Rece, suedezii s-au apropiat, progresiv, de Alianţă. Anterior, şi Finlanda vecină Suediei a respins orice amestec rusesc în deciziile sale suverane legate de eventuala aderare la NATO. Ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice, Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de NATO. O astfel de „finlandizare” a Ucrainei şi-ar fi dorit, cred analiştii, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a cerut atât Alianţei-Nord Atlantice, cât şi Washingtonului, primul între egali în NATO, garanţii juridice că nu vor integra alte ţări şi nu vor deschide baze militare noi în spaţiul ex-sovietic. Invadarea Ucrainei a determinat opinia publică și clasa politică din cele două țări scandinave să basculeze de la neutralitate la atlantism. 21 dintre cei 30 de membri ai NATO fac parte şi din Uniunea Europeană. După admiterea Suediei și Finlandei, în afara Alianţei vor rămâne doar Austria, Cipru, Irlanda și Malta.
