Negocierile pentru pace în Ucraina se reiau cu tema garanţiilor de securitate

Trimisul special al SUA pentru pace, Steve Witkoff, vorbește alături de Jared Kushner în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean
© EPA/SERGEY DOLZHENKO   |   Trimisul special al SUA pentru pace, Steve Witkoff, vorbește alături de Jared Kushner în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean (care nu apare în imagine) la Palatul Mariinski din Kiev, Ucraina, 6 septembrie 2026.

Un oficial american a declarat înaintea negocierilor indirecte ruso-ucrianene care se reiau azi după o pauză de nouă luni că atât Rusia, cât şi Ucraina dau dovadă în discuţiile private de o anumită flexibilitate în chestiunile teritoriale, deşi oficial poziţiile par ireconciliabile. Ucraina cere retragerea totală a trupelor ruseşti până la graniţele recunoscute internaţional, în timp ce preşedintele rus, Vladimir Putin vrea controlul întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei, deşi trupele sale o ocupă doar parţial. Oficialul american a declarat că ambele părţi manifestă, în privat, o disponibilitate pentru un compromis, dar a adăugat că orice acord teritorial ar urma, cel mai probabil, să fie încheiat în etapa finală a negocierilor, după ce vor fi convenite alte aspecte, inclusiv arhitectura de securitate postbelică. Potrivit ginerelui lui Trump, Jared Kushner care alături de emisarul american Steve Witkoff va coordona eforturile de mediere ale SUA la discuţiile programate să înceapă de dimineaţă la Abu Dhabi, atenţia negociatorilor se va concentra pe abordarea „îngrijorărilor privind securitatea postbelică”, atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei. Kievul cere garanţiile de securitate, inclusiv posibilitatea acordării unei protecţii de tipul articolului 5 din Tratatul NATO, în timp ce pretenţia Moscovei este ca Alianţa să se retragă din ţările est-europene, care s-au aflat în componenţa sau în sfera de influenţă a fostei Uniuni Sovietice.

Europenii repetă că securitatea continentală nu poate fi discutată fără ei

Cadrul propus include consultări pe teme de securitate și linii telefonice dedicate comunicării în situații de criză, precum și „măsuri reciproce de dezescaladare” între cele două părți. De asemenea, oficialii au avansat ideea reactivării Consiliului NATO-Rusia, suspendat după invadarea Ucrainei în 2022. Negocierile par astfel să sară etapa de încetare a focului şi chestiunile tehnice legate de monitorizarea unui armistiţiu, ceea ce este considerat în folosul Rusiei, care speră că prin bombardamentele sale masive va determina Kievul să accepte pacea necondiţionat. Pe de altă parte europenii susţin importanţa primordială a unui armistiţiu şi, totodată se arată îngrijoraţi că securitatea continentală va fi discutată peste capul lor. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat ieri la Bucureşti că „orice discuţii semnificative privind arhitectura de securitate a Europei nu pot fi purtate decât după ce s-a ajuns la un acord de încetare a focului în Ucraina şi trebuie să aibă loc într-un format corespunzător, în prezenţa aliaţilor UE şi NATO". Responsabili europeni se vor afla de altfel în capitala Emiratelor, dar Moscova a exclus participarea lor la negocieri. Oficialul american a spus că americanii vor propune trecerea într-un format multilateral care să-i aducă pe europeni în discuție, recunoscând în același timp că „rușii au un gust amar în ce-i priveşte pe europeni”.

Timp citire: 2 min