Liderii Uniunii îşi reafirmă sprijinul pentru Kiev în faţa agresiunii Rusiei, dar evită să se angajeze la accelerarea negocierilor de aderare a Ucrainei, cerută insistent de preşedintele Volodimir Zelenski, care a participat ieri la reuniune. Zelenski a sublinat în pledoaria sa că cea mai bună modalitate de a garanta viitorul Europei ar fi accelerarea aderării Ucrainei la UE. Potrivit MTI, noul premier ungar, Péter Magyar a declarat că referirea la accelerarea aderării a fost eliminată din declaraţia finală la iniţiativa sa. Astfel, Consiliul European salută eforturile de reformă în curs ale Kievului care au dus la începerea recentă a negocierilor, dar afirmă că deschiderea dosarelor se va face în conformitate cu abordarea bazată pe merit şi reaminteşte importanţa continuării respectării statului de drept.
Întărirea frontierei estice în faţa agresiunii Rusiei
Pe de altă parte, în concluziile despre Ucraina şi problemele de apărare şi securitate, liderii Uniunii au condamnat gravul incident de la Galaţi în care o dronă rusă care transporta explozibili s-a prăbuşit pe o clădire rezidenţială şi au subliniat importanţa asigurării apărării tuturor frontierelor terestre, aeriene şi maritime ale Uniunii. Consiliul îşi exprimă deplina solidaritate cu România şi cu toate statele membre afectate de încălcări repetate ale spaţiului aerian şi solicită o accelerare a eforturilor de consolidare a protecţiei împotriva acestor ameninţări, inclusiv a lucrărilor în curs privind proiectul „Eastern Flank Watch”, o iniţiativă emblematică de securitate, menită să fortifice frontierele estice. Având în vedere campaniile hibride persistente ale unor actori ostili, în special Rusia şi Belarus, Consiliul European solicită eforturi sporite şi urgente pentru a consolida rezilienţa, a spori pregătirea, a proteja infrastructura critică şi a preveni, descuraja şi răspunde atacurilor hibride.
Interdicţii pentru foştii combatanţi ruşi
Un punct distinct al declaraţiei finale se referă la potențiala amenințare pentru securitatea internă a UE, inclusiv pe termen lung, reprezentată de foștii combatanți ruși participanţi la agresiunea împotriva Ucrainei. Opt ţări membre, inclusiv România au cerut măsuri pentru a-i împiedica pe foştii luptători ruşi, mulţi deţinuţi de drept comun să intre în spaţiul european, pe fondul înmulţirii vizelor acordate cetăţenilor ruşi. Luând act de propunerea Comisiei și a Înaltului Reprezentant în acest context, Consiliul European încurajează continuarea lucrărilor tehnice pentru a evalua posibilele modalități de abordare a acestei probleme, fără a aduce atingere competențelor statelor membre în acest domeniu. Consiliul promite să revină asupra acestei chestiuni la următoarea sa reuniune.
