Dezvelirea unui bust la mormântul generalului naționalist Radu Theodoru a redeschis discuția despre omagierea unor persoane controversate prin monumente de for public. Devenit un portstindard al suveraniștilor, „mareșalul românismului” constituie un caz unic, prin întinderea biografiei sale, de trecere și asumare valorică atât prin extrema stângă cât și prin cea dreaptă.
Fostul candidat la președinție contestase legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori.
În unele cazuri, sursele narațiunilor false au fost românești, însă de cele mai multe ori a fost vorba de preluarea și/sau adaptarea la specificul local a unor narațiuni care au ca sursă actori externi, în special Rusia, anumite curente politice din Occident (zona de alt-right, stânga radicală) sau cercurile conspiraționiste.
Eurodeputata pro-rusă este acuzată de propagandă legionară, cultul criminalilor de război și infracțiuni cu violență.
Eurodeputata pro-rusă este acuzată de unsprezece infracțiuni.
Spațiul românesc a dat de secole mercenari – Horațiu Potra e doar cel mai recent exemplu – dar a și atras astfel de luptători, între care englezul John Smith, celebru din povestea cu Pocahontas, care a luptat pentru Mihai Viteazul și Șerban Vodă.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Fenomenul „listelor negre”, a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.
Fenomenul „listelor negre” a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.