În unele cazuri, sursele narațiunilor false au fost românești, însă de cele mai multe ori a fost vorba de preluarea și/sau adaptarea la specificul local a unor narațiuni care au ca sursă actori externi, în special Rusia, anumite curente politice din Occident (zona de alt-right, stânga radicală) sau cercurile conspiraționiste.
Eurodeputata pro-rusă este acuzată de propagandă legionară, cultul criminalilor de război și infracțiuni cu violență.
Eurodeputata pro-rusă este acuzată de unsprezece infracțiuni.
Spațiul românesc a dat de secole mercenari – Horațiu Potra e doar cel mai recent exemplu – dar a și atras astfel de luptători, între care englezul John Smith, celebru din povestea cu Pocahontas, care a luptat pentru Mihai Viteazul și Șerban Vodă.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Fenomenul „listelor negre”, a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.
Fenomenul „listelor negre” a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.