Președintele ucrainean îi răspunde astfel lui Donald Trump care a somat Ucraina să înceapă imediat discuții directe cu Rusia
Preşedintele rus susţine că un armistiţiu ar putea fi convenit la aceste negocieri
Președintele Erdogan și-a învinovățit opozanții pentru violențele de la manifestații.
Demonstraţiile anti-guvenramentale s-au extins în mai multe oraşe după arestarea primarului din Istanbul
Asaltul regimului de la Ankara asupra opoziției a continuat cu arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, pe 18 martie, împreună cu alți peste o sută de oameni. Evenimentul a venit la o zi după ce Universitatea din Istanbul îi anulase lui Imamoğlu diploma de licență, ceea ce îl făcea incompatibil, conform Constituției, pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2028. Este vorba despre o campanie mai veche și mai largă a regimului de la Ankara împotriva celor două partide principale de opoziție, CHP și partidul pro-kurd-DEM Parti. Acuzațiile merg de la corupție, mai ales în cazul primarilor aleși ai celor două partide, până la „colaborare cu organizația teroristă”. Eufemismul se referea mereu la PKK, dar acum este asociat și cu orice formațiune politică reprezentând minoritatea kurdă sau colaborând cu o astfel de formațiune.
O ofensivă rebelă avansează dinspre nord spre centrul Siriei
„Sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit.”
Inflația și problemele economice i-ar putea face dificilă victoria în acest an.
Kremlinul avertizează că livrările suplimentare de arme vor prelungi războiul și vor provoca Ucrainei și mai multe necazuri.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a pronunţat, acum o săptămână, pentru o soluţie cu două state: Republica Cipru, membră a Uniunii Europene, şi autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara.
Ei afirmă, într-o scrisoare deschisă, că proiectul prezidențial de construire a unui nou canal la Istanbul ar putea ameninţa libertatea de navigaţie în Marea Neagră și ar contraveni Convenţiei care previne militarizarea acesteia.
În noiembrie 2020, guvernul turc a început să promoveze o narațiune despre întoarcerea țării la democrație, domnia legii și drepturile cetățenilor. Dacă privim contextul actual, deloc încurajator pentru Ankara, devine destul de clar că schimbarea de direcție e doar aparentă, iar principalul motiv pentru adoptarea noului discurs este degradarea economiei turcești și, în efect, diminuarea popularității regimului.
Supremația statului turc – și, mai recent, a regimului Erdoğan – în fața cetățenilor este justificată cu ajutorul unor teorii ale conspirației în cheie naționalistă.
