Cel puțin o sută de militari armeni și azeri au pierit în cele mai dure lupte de după războiul din 2020 dintre cele două republici ex-sovietice din Caucazul de Sud. „Cincizeci de soldați azeri au fost uciși în urma unei provocări armene pe scară largă” la graniță, în regiunea în dispută Nagorno-Karabah - a anunțat ministerul Apărării din Azerbaidjan, într-un comunicat citat de media internaționale. La rândul său, premierul armean, Nikol Pașinian, declarase că 49 de soldați armeni au fost uciși, precizând, totodată, că „acesta nu este, din păcate, bilanțul definitiv”. Cele două țări se acuză reciproc de reluarea ostilităților. Potrivit analiștilor, Moscova, care a mediat între părți și a desfășurat o forță de menținere a păcii în regiune, are mâinile legate după ce invazia sa din Ucraina s-a împotmolit. Statele Unite, Uniunea Europeană și numeroase cancelarii occidentale le-au cerut armenilor și azerilor să pună capăt luptelor. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci. Un nou conflict a izbucnit în toamna lui 2020 și s-a soldat cu 6.500 de oameni uciși în șase săptămâni și cu o înfrângere zdrobitoare pentru Armenia, forțată să cedeze Azerbaidjanului trei regiuni din jurul Nagorno-Karabah.
