Electoratul suedez participă, duminică, la alegerile parlamentare, pe care și le dispută stânga la putere și o alianță fără precedent între dreapta clasică și extrema dreaptă. Parlamentul unicameral suedez, Riksdag, are 349 de locuri de deputați, alocate proporțional partidelor care depășesc pragul electoral de 4%. Pentru prima dată, dreapta tradițională, dominată de partidul conservator al Moderaților, aliat cu liberalii și creștin-democrații, este pregătită să guverneze cu sprijinul direct sau indirect al extremei drepte, intitulată Democrații Suediei (SD). La stânga, partidul Social-Democrat al premierului Magdalena Andersson mizează pe sprijinul Verzilor, al partidului de Stânga (ex-comunist) și al celui de Centru. Următorul premier - fie social-democrata în funcție Andersson, fie rivalul ei de dreapta Ulf Kristersson - va trebui să finalizeze candidatura Suediei la aderarea la NATO, comună cu a Finlandei vecine. Suedia a rămas în afara alianțelor militare două secole, de la sfârșitul războaielor napoleoniene, a fost oficial neutră până la sfârșitul Războiului Rece și a aderat la Uniunea Europeană în 1995. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, extrema dreaptă SD și apoi social-democrații și-au schimbat poziția pro-neutralitate și s-au pronunțat în favoarea candidaturii la admiterea în NATO. Aceasta este acum subiectul unui larg consens între principalele partide și doar ex-comuniștii și ecologiștii i se mai opun.
