FAKE NEWS: Moldova are nevoie de Rusia pentru a-și hrăni populația

Noua guvernare prooccidentală de la Chişinău îşi doreşte relaţii bune cu Rusia deoarece aceasta este cel mai important partener economic al Republicii Moldova, se arată într-un comentariu publicat de portavocea Kremlinului, Sputnik. Occidentul ar fi incapabil să susțină Moldova, care are nevoie de Rusia pentru a supraviețui, se mai afirmă în comentariul care continuă seria de narațiuni false lansate în campania electorală.

ŞTIRE: ”Întregul sens al vectorului occidental în țările CSI se reduce la o schemă simplă - vom fi prieteni cu Vestul, dar va trebui să ne hrănească Estul. O astfel de orientare duală în țările CSI este impusă, deoarece în situația dată nu este posibil în alt mod. Occidentul nu-i poate hrăni ", susţine directorul Institutului rus pentru probleme regionale, Dmitri Juravliov, citat de Sputnik.md.  Expertul rus a comentat recenta declarație a liderului Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS), Igor Grosu, privind intenția de a construi relații corecte și pragmatice cu Rusia.

"Există pericolul deteriorării relațiilor. Nu poți avea doi vectori opuși în același timp. O deteriorare propagandistică, cel mai probabil, va fi. Dar o deteriorare bruscă este puțin probabilă pentru că am început cu asta: cine să ne hrănească? Oricum trebuie vândute mere în Rusia, trebuie folosit tranzitul rusesc și așa mai departe conform listei ", afirmă Juravliov. "Rusia va construi relații și cu acest guvern. Nu suntem un singur popor, ca în cazul Ucrainei, dar suntem popoare apropiate. Are sens pentru noi să cooperăm. Însă dacă partea moldovenească va fi prea dură în declarațiile propagandistice, atunci și relațiile economice vor slăbi ", consideră directorul Institutului pentru probleme regionale.

Comentând afirmațiile lui Grosu despre perspectivele reglementării transnistrene, Juravliov  spune că "Va exista o sporire a activismului în cadrul negocierilor. Doar că progresul în negocieri depinde de capacitatea de a face compromisuri”.

Sputnik notează în acest context că „Regiunea transnistreană, care are 60% dintre locuitori ruși și ucraineni, a căutat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că Moldova se va alătura României pe valul naționalismului. În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul transnistrean pe cale armată, regiunea din stânga Nistrului a ieșit practic de sub controlul Chișinăului. Soldații ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei”.

NARAŢIUNI: 1. Noua guvernare prooccidentală de la Chişinău îşi doreşte relaţii bune cu Rusia deoarece are nevoie de aceasta pentru a supraviețui. 2. Există pericolul deteriorării relațiilor cu Rusia din cauza declaraţiilor propagandistice ale PAS. 3. Regiunea transnistreană s-a separat de Moldova temându-se că aceasta se va alătura României, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul pe cale armată. 4. Militarii ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.

CONTEXT: Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 11 iulie 2021 au fost câştigate de Partidul Acţiune şi Solidaritate, care a acumulat aproximativ 53% din voturi. Astfel, PAS va deţine 63 de mandate din cele 101 în Parlamentul de la Chişinău. Acest scor îi permite să formeze de unul singur un Guvern, care să susţină programul preşedintei Maia Sandu, care vrea să adopte reforme convenite prin Acordul de Asociere RM-UE. PAS este un partid proeuropean, fondat de Maia Sandu în 2015. Preşedintele interimar al PAS, Igor Grosu, a declarat după victoria obţinută la alegeri că formaţiunea sa este pregătită să formeze guvernul şi că principalele priorităţi ale PAS sunt asanarea sistemului justiţiei, lupta anticorupţie, atragerea investiţiilor în Republica Moldova.

Blocul PSRM-PCRM, care a acumulat doar 27% din voturi la alegerile de duminică, a anunţat că va fi în opoziţie în viitorul Parlament. Cele două formaţiuni ale foştilor preşedinţi proruşi Igor Dodon şi Vladimir Voronin vor forma un singur grup parlamentar. Campania electorală a Blocului socialiştilor şi comuniştilor s-a axat pe teme geopolitice, iar principalele naraţiuni promovate de reprezentanţii PSRM şi PCRM, precum şi de presa afiliată acestora, au fost îndreptate împotriva Maiei Sandu şi a partidelor proeuropene, împotriva Occidentului şi României, a ambasadorilor europeni şi american, a organizaţiilor neguvernamentale. Acestea au fost susţinute şi de Rusia. Chiar cu două zile înainte de alegeri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Occidentul de „ingerinţă fără precedent” în procesul electoral. Acest discurs a continuat şi după victoria PAS în scrutinul parlamentar. Imediat după alegeri, Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru relaţiile cu CSI din Duma de Stat, a declarat pentru agenţia Interfax că Moscova va „activiza factorul transnistrean” dacă noua administraţie de la Chişinău va alege cursul antirusesc. Totodată, Constantin Kosaciov, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, a scris că un rol decisiv în aceste alegeri l-a avut „factorul extern”, referindu-se atât la votul diasporei, cât şi la diplomaţii occidentali. Totodată, el a vorbit şi de „încercări de forţare a evenimentelor în Transnistria, care este un obstacol în calea Moldovei de aderare la structurile euroatlantice”.

OBIECTIV: Naraţiunile au scopul să discrediteze PAS şi să sperie populaţia că o guvernare prooccidentală va înrăutăţi relaţiile economice cu Rusia şi va destabiliza situaţia în regiunea transnistreană. Totodată, este creditată ideea că Rusia este cel mai important partener economic, fără de care Moldova nu poate supravieţui, care „hrăneşte Moldova”, spre deosebire de Occident, care „nu-i poate hrăni”.

DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE: Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă sunt într-adevăr foarte importante având în vedere că Moldova depinde energetic de această ţară, are legături economice tradiţionale încă de pe timpul URSS, numeroși cetăţeni moldoveni muncesc în Rusia, iar rezolvarea conflictului transnistrean depinde de Moscova care îşi menţine trupele şi armamentul în această zonă.

Rusia nu mai „hrăneşte” însă de mai mult timp Republica Moldova. Volumul exporturilor moldoveneşti în UE îl depăşeşte de şapte ori pe cel al exporturilor în Federaţia Rusă. Ţările membre ale Uniunii Europene sunt principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti, cu peste 64% în primele patru luni ale anului 2021. În aceeaşi perioadă, spre Federaţia Rusă s-au îndreptat 9% din exporturile moldoveneşti. Comerţul cu Federaţia Rusă a scăzut simţitor începând cu 2014 din cauza embargoului la produsele moldoveneşti, introdus de Moscova pe motive politice după semnarea Acordului de Asociere RM-UE.  

Comentariul  expertului rus se înscrie în şirul de naraţiuni venite dinspre Rusia în timpul campaniei şi imediat după alegeri, că o guvernare proeuropeană va deteriora relaţiile dintre Chişinău şi Moscova și va destabiliza situația în zona transnistreană.

Referindu-se la relaţiile cu Federaţia Rusă, preşedinta Maia Sandu s-a pronunţat de mai multe ori în favoarea unor relaţii bune cu această ţară şi a subliniat că acestea trebuie să fie în interesul Republicii Moldova şi al cetăţenilor, nu al unor grupuri de persoane. La rândul său, liderul PAS Igor Grosu a declarat, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, că pledează pentru relaţii corecte, pragmatice şi predictibile cu Rusia. 

În ceea ce priveşte regiunea transnistreană, după preluarea mandatului de şef de stat, Maia Sandu a reiterat poziţia oficială a Chişinăului care cere retragere a trupelor şi muniţiilor care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, conform angajamentelor asumate de Federaţia Rusă.

Conflictul transnistrean a izbucnit în 1992 fiind provocat de regimul separatist de la Tiraspol, susţinut făţiş de Federaţia Rusă prin implicarea Armatei a 14-a. O parte din muniţiile şi trupele Armatei a 14-a au fost plasate în regiunea transnistreană după retragerea forţelor armate sovietice din Europa de Est. Depozitele de armament nu au fost evacuate nici până în prezent, în pofida angajamentelor internaţionale asumate de Rusia, şi sunt păzite de trupe ruseşti. După încheierea Acordului moldo-rus de încetare a focului din 1992, pe lângă trupele ruseşti din cadrul misiunii de menţinere a păcii în zona de securitate, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova staţionează, ilegal, aproximativ 700 de militari din Grupul Operaţional al Forţelor Ruse (GOTR), care desfăşoară periodic exerciţii militare împreună cu forţele separatiste transnistrene.