Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Vicepremierul Republicii Moldova, Vlad Kulminski, se află, joi, la Moscova

Object Name: MOLDOVA RUSSIA DIPLOMACY
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Deputy Prime Minister of Russia Dmitry Kozak pictured at an extended meeting with the President of Moldova Igor Dodon (not seen) in the pr​esidential building, during his visit in Chisinau, Moldova, 20 September 2019.

Vicepremierul pentru Reintegrare din Republica Moldova, Vlad Kulminski, se află, joi, la Moscova, pentru a încerca să obțină un nou contract de livrare a gazelor naturale. Însoțit de secretarul de stat în ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene Ruslan Bolboceanu, Kulminski se va întâlni cu numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak. Părțile vor discuta mai multe subiecte de pe agenda bilaterală, iar premierul Natalia Gavriliță, citată de Radio Chișinău, a precizat că unul din acestea va fi dosarul gazelor.

Rusia folosește în această perioadă livrarea gazelor pentru a obține dividende și cedări politice de la mai multe state europene, inclusiv de la Republica Moldova – apreciază analistul politic Ion Tăbârță. El crede că atragerea vicepremierului pentru Reintegrarea regiunii separatiste pro-ruse Transnistria (est) în discuții privind criza energetică denotă dorința Moscovei de a obține concesii în dosarul transnistrean. Republica Moldova ar putea obține un preț mai bun de la ruși de achiziție a gazelor doar dacă va face cedări politice legate de regiunea transnistreană, fapt care ar afecta pozițiile Chișinăului în cancelariile occidentale - afirmă și analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova.

În Republica Moldova a fost instituită, săptămâna trecută, starea de alertă în sectorul energetic, pentru ca instituțiile din domeniu și jucătorii de pe piața gazelor să poată pregăti măsuri de protecție a cetățenilor. Guvernul a promis că va adopta măsuri compensatorii pentru consumatorii casnici și industriali și va găsi fonduri pentru a-i proteja de șocul generat de scumpirea gazelor. Contractul Republicii Moldova cu gigantul energetic rusesc Gazprom a expirat luna trecută. Chișinăul a solicitat o prelungire, dar nu la prețul cerut de ruși, care sare de la 550 la 790 de dolari pe mia de metri cubi de gaz și este de cinci ori mai mare faţă de media plătită anul trecut. Opoziția pro-rusă de stânga a acuzat-o pe președinta pro-occidentală Maia Sandu că n-a mers în persoană la Moscova ca să negocieze un nou contract.  

În august, Kozak a fost cel dintâi demnitar rus de top care a venit în Republica Moldova după instalarea noului guvern pro-european. El a calificat discuția sa cu Maia Sandu drept constructivă şi binevoitoare. În 2003, Kozak a fost pricipalul promotor al unui așa-numit plan de pace între Chișinău și secesioniștii din Transnistria, ieșită, de facto, de sub controlul autorităților centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei de partea rebelilor. Cunoscut drept memorandumul sau planul Kozak, textul prevedea, în esență, paralizarea deciziilor Chișinăului, prin acordarea de prerogative sporite separatiștilor. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova urma să devină bicameral, iar camera inferioară ar fi fost aleasă prin reprezentarea proporțională a malurilor drept și stâng al Nistrului. Senatul, în schimb, ar fi avut 13 membri aleși de camera inferioară, 9 veniți din Transnistria și 4 din Găgăuzia (sud) turcofonă și filorusă. Transnistrenii și găgăuzii ar fi avut aceeași pondere politică cu Chișinăul, deși doar 14% din populația republicii locuiește peste Nistru și nici patru procente în Găgăuzia. Uriașele manifestații de protest din republică față de această pretinsă cale de soluționare a conflictului transnistrean l-au speriat până și pe șeful statului de atunci, comunistul filorus Vladimir Voronin, care a refuzat, până la urmă, să semneze planul Kozak.

Tags: Rusia, Transnistria

Alte știri
Cele mai mari partide din Parlamentul de la Bucureşti, PSD şi PNL, anunţă că-i vor înainta o propunere unică de premier preşedintelui Klaus Iohannis

Cele mai mari partide din Parlamentul de la Bucureşti, PSD şi PNL, anunţă că-i vor înainta o propunere unică de premier preşedintelui Klaus Iohannis

Ministerele Transporturilor şi Finanţelor, precum şi Secretariatul General al Guvernului revin partidului care nu va da premierul.

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a votat în unanimitate prelungirea misiunii militare europene de menținere a păcii în Bosnia

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a votat în unanimitate prelungirea misiunii militare europene de menținere a păcii în Bosnia

Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, și-a înmulțit declarațiile privind secesiunea și a pledat pentru crearea unei armate proprii a comunității sale.

Procurorii  ONU au acuzat doi foști șefi ai securității sârbe că au antrenat și înarmat bandele care au comis purificarea etnică din anii '90

Procurorii ONU au acuzat doi foști șefi ai securității sârbe că au antrenat și înarmat bandele care au comis purificarea etnică din anii '90

Cei doi au fost achitați în 2013, la șapte ani după moartea, în închisoarea de la Haga, a patronului lor, Slobodan Miloșevici, dar procesul a fost redeschis în 2015.

21 Oct 2021

Timp de citire: 2 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021