Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Rusia promite, din nou, că va ajuta Belarusul vecin şi aliat dacă Uniunea Europeană impune noi sancţiuni economice

Object Name: RUSSIA BELARUS DIPLOMACY
©EPA-EFE/SERGEI ILYIN/SPUTNIK/KREMLIN POOL  |   Russian President Vladimir Putin (R) speaks with Belarusian President Alexander Lukashenko (L) during their informal meeting in Sochi, Russia, 29 May 2021.

Rusia promite, din nou, că va ajuta Belarusul vecin şi aliat dacă Uniunea Europeană impune noi sancţiuni economice împotriva regimului autoritar de la Minsk, după deturnarea unui avion Ryanair şi arestarea unui opozant aflat la bord. Un reponsabil pentru relaţiile economice din ministerul rus de Externe, citat de agenţiile de presă, a criticat în termeni virulenţi intenţia Occidentului de înaspri sancţiunile deja instituite. Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, anunţa că blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt două dintre măsurile luate în calcul de Uniunea Europeană pentru a pedepsi Minskul. Belarusul, a explicat el, e un mare producător de potasiu, iar din exporturi câştigă 2,5 miliarde de dolari. Totul trece prin ţările baltice, aşa că fluxul acestor exporturi e uşor de controlat – apreciază Borrell. De asemenea, el crede că n-ar fi defel neglijabile daunele înregistrate de economia fostei republici sovietice dacă aceasta şi-ar pierde drepturile de tranzit pentru gazul rusesc, ce ar putea ajunge în vestul Europei prin alte gazoducte. Statele membre ale Uniunii Europene au decis, deja, să interzică spaţiul european şi aeroporturile blocului comunitar pentru avioanele din Belarus şi au recomandat companiilor lor aeriene să evite spaţiul aerian belarus. Aproape două mii de curse comerciale survolează, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, operează, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Bruxellesul pregătea, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, circa 50 de personaje semnificative ale regimului condus de Aleksandr Lukaşenko. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Totul a fost, însă, precipitat de ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis pe 23 mai, când agenți belaruși au deturnat un avion civil  și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.  Ei au lansat întâi o falsă alarmă cu bombă la bordul cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus  MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică. Acolo a fost arestat jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția  NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală. După ce fost reținut șapte ore la sol în Belarus, avionul Ryanair și majoritatea pasagerilor aflați la bord au putut, în cele din urmă, pleca în Lituania vecină. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins, miercuri, că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând la Minsk avionul civil. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Alături de Statele Unite, Marea Britanie sau Canada, Uniunea Europeană a reacţionat sever la frauda electorală şi la represiunea dezlănţuită contra contestatarilor lui Lukaşenko, care au protestat în stradă luni în şir. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

Tags: Rusia, Comisia Europeană
Carte recomandata
Alte știri
Partidul prezidențial Rusia Unită se reunește, sâmbătă, la Moscova, pentru un congres menit să pregătească alegerile parlamentare din septembrie

Partidul prezidențial Rusia Unită se reunește, sâmbătă, la Moscova, pentru un congres menit să pregătească alegerile parlamentare din septembrie

Apropierea scrutinului sporeşte nervozitatea puterii, care, spun comentatorii, a măturat scena politică de adevărații opozanți ai Kremlinului.

Rusia schiţează, deja, propuneri pentru agenda unei posibile întâlniri a preşedintelui Vladimir Putin cu omologul său american, Joe Biden

Rusia schiţează, deja, propuneri pentru agenda unei posibile întâlniri a preşedintelui Vladimir Putin cu omologul său american, Joe Biden

Media notează că Biden și echipa sa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu Putin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea, la Bruxelles, aliații din NATO.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, iese din autoizolare, pentru a se întâlni cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan

Preşedintele rus, Vladimir Putin, iese din autoizolare, pentru a se întâlni cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan

Acum două săptămâni, Putin a anunțat că a intrat în contact cu persoane infectate cu COVID-19 și că e nevoit să stea în izolare și să-și anuleze agenda pentru următorul interval.

31 May 2021

Timp de citire: 4 min
Rusia a înregistrat, miercuri, un nou număr record, 1.028, de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi
Rusia a înregistrat, miercuri, un nou număr record, 1.028, de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi

Vice-premierul Tatiana Golikova, care coordonează domeniul Sănătăţii, a propus închiderea întregii activităţi din ţară pentru o săptămână, între 30 octombrie şi 7 noiembrie.

20 Oct 2021
Guvernul monocolor şi minoritar USR, propus de Dacian Cioloş, nu a primit, miercuri, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti
Guvernul monocolor şi minoritar USR, propus de Dacian Cioloş, nu a primit, miercuri, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti

Decizia USR de a merge în Parlament cu un guvern minoritar a fost luată după ce au eşuat negocierile cu foştii parteneri de guvernare, PNL şi UDMR, pentru refacerea coaliţiei.

20 Oct 2021
Monitor Fake News, Nr. 3: Cutia de rezonanță a propagandei ruse, dârele ucigașe ale avioanelor și urangutanul „bun samaritean”
Monitor Fake News, Nr. 3: Cutia de rezonanță a propagandei ruse, dârele ucigașe ale avioanelor și urangutanul „bun samaritean”

Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.

20 Oct 2021
Experții spun că economia Republicii Moldova va crește cu cel puțin 9% anul acesta, după contracția de 7 procente din 2020
Experții spun că economia Republicii Moldova va crește cu cel puțin 9% anul acesta, după contracția de 7 procente din 2020

Importurile se vor majora, însă, cu circa un sfert, ceea ce va duce la atingerea unui nivel record al deficitului balanței comerciale.

20 Oct 2021