Aderarea Finlandei la NATO ar fi, cu siguranță, o amenințare pentru Rusia - a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile internaționale de presă. „Extinderea NATO și apropierea Alianței de granițele noastre nu face lumea și continentul nostru mai stabile și mai sigure” – a reiterat Peskov poziția oficialilor de la Moscova asupra admiterii țării vecine în Alianța Nord-Atlantică. În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice. Fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, susține că, după admiterea în NATO a celor două state scandinave, nu se va mai putea vorbi despre o Baltică liberă de arme nucleare, fiindcă, mai pretinde el, echilibrul trebuie restabilit. Încă de anul trecut, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa. Finlanda a respins orice amestec rusesc în deciziile sale suverane legate de eventuala aderare.
NATO promite că Finlanda va fi primită cu căldură
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a salutat, în schimb, tot joi, dorința liderilor finlandezi de a-și integra țara în Alianța Nord-Atlantică și le-a promis un proces de aderare rapid și fără probleme. „Este o decizie suverană a Finlandei. Dacă Finlanda decide să aplice, va fi primită cu căldură în NATO” – a promis Stoltenberg. Declarațiile de la Moscova și Bruxelles survin după ce preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi premierul Sanna Marin au afirmat, într-un comunicat comun, că țara lor trebuie să solicite fără întârziere admiterea în Alianța Nord-Atlantică.
Renunțarea la neutralitate, meritul lui Putin
Războiul din Ucraina a modificat atitudinea opiniei publice din Finlanda, iar presa internațională scrie, ironic, că meritul îi aparține președintelui rus, Vladimir Putin. Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă și că finlandezii pro-aderare au devenit net majoritari. Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Suedia, Austria, Cipru, Irlanda și Malta.
