Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut, din nou, retragerea trupelor și arsenalelor rusești din Transnistria

Object Name: MOLDOVA PARLIAMENTARY ELECTIONS
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   The President of Moldova Maia Sandu

Preşedinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a cerut, din nou, retragerea trupelor și arsenalelor rusești din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est). Într-un interviu acordat publicației moscovite Kommersant și citat de Radio Chișinău, șefa statului a anunțat că este pregătită să discute despre dosarul transnistrean cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Declarația Maiei Sandu survine după ce formaţiunea fondată de ea, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), şi-a adjudecat categoric alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie și urmează să formeze viitorul guvern de la Chișinău. PAS a colectat 52,5 de procente din sufragii. Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, e al doilea, cu 27,4%. În noul Legislativ a mai fi pătruns, cu aproape 7%, doar partidul populist condus de oligarhul fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție. După redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral, PAS ar urma să obțină 63 din cele 101 mandate de deputat, comuniștii și socialiștii 32, iar Partidul Șor 6.

Luna trecută, Maia Sandu afirma că dosarul transnistrean trebuie să fie rezolvat pe cale paşnică, prin respectarea integrităţii teritoriale a republicii. Președinta l-a acuzat pe predecesorul său, Dodon, că, în cursul mandatului său, n-a afirmat poziţia oficială a Republicii Moldova, potrivit căreia trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul statului. Moscova urmăreşte cu atenţie situaţia politică internă din Republica Moldova -  declara, în februarie, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko. El a apreciat că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'. Rudenko a evocat anularea, în ianuarie, a legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, care conferise rusei statut de limbă de comunicare interetnică. Legea respectivă fusese votată pe ultima sută de metri a preşedinţiei lui Dodon, cunoscut pentru relaţiile sale strânse cu Moscova, în decembrie 2020, chiar înainte de învestirea Maiei Sandu. Pe de o parte, spune Rudenko, Maia Sandu declară că 'este dispusă la dialog' cu Rusia, dar pe de altă parte face 'declaraţii severe' cu privire la problematica transnistreană şi nu recunoaşte că datoria Transnistriei pentru gazul rusesc ar trebui achitată de Chişinău. 'Moldova plăteşte pentru gaz şi electricitate, chiar dacă Transnistria foloseşte gratis gazul rusesc şi susţine că datoria este a Moldovei. Nu este chiar aşa. Noi niciodată nu vom recunoaşte această datorie' - a spus şefa statului, subliniind că Republica Moldova nu are, practic, datorii la importurile de gaze din Rusia.

Compania rusă Gazprom susţine că Republica Moldova are o datorie de aproape şapte miliarde de dolari pentru livrările de gaze, aproape întreaga sumă reprezentând factura Transnistriei. Regiunea rebelă a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor.

Tags: Rusia, Maia Sandu, Vladimir Putin, Transnistria

Alte știri
Cancelarul german, Angela Merkel, afirmă că integrarea Balcanilor de Vest este un interes geostrategic absolut al Uniunii Europene

Cancelarul german, Angela Merkel, afirmă că integrarea Balcanilor de Vest este un interes geostrategic absolut al Uniunii Europene

Bosnia, divizată confesional și cu o arhitectura statală fragilă, și Kosovo, nerecunoscut de cinci dintre cei 27 de membri ai Uniunii, între care și România, n-au nici măcar statut de candidat.

Moscova se oferă să medieze negocierile dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru delimitarea frontierei comune

Moscova se oferă să medieze negocierile dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru delimitarea frontierei comune

Acestea au purtat, în toamna anului trecut, un scurt război care s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor şi doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor.

În regiunea autonomă găgăuză din sudul Republicii Moldova au loc, duminică, alegeri pentru miniparlamentul local

În regiunea autonomă găgăuză din sudul Republicii Moldova au loc, duminică, alegeri pentru miniparlamentul local

Comentatorii de la Chișinău spun că relațiile dintre Republica Moldova și România sunt prezentate denaturat de către mass-media din Găgăuzia, iar populația din regiune rămâne captivă propagandei.

21 Jul 2021

Timp de citire: 2 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021