Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

MAE rus acuză România că duce o politică revizionistă și vrea să șteargă memoria „soldaților ruși eliberatori”

Zaharova
©  |  

Diplomația rusă pare a fi intrat într-o logică a escaladării cu privire la propunerile de redenumire a parcului Tolbuhin din București. După reacții inițiale ale ambasadei Rusiei la București, chestiunea a fost abordată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe de la Moscova.

Am fost literalmente şocaţi de cererea Consiliului Municipal al unui sector din Bucureşti de a redenumi parcul numit după mareşal Fiodor Ivanovici Tolbuhin din centrul oraşului, sub pretextul că comandantul sovietic ar fi participat la schimbarea sistemului de guvernământ în România […] Aş dori să vă reamintesc, de asemenea, că la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial comandantul nostru remarcabil a condus operaţiunile de alungare a trupelor hitleriste de pe teritoriul României […] Este vorbă, evident, de un alt exemplu de revizionism, de o încercare lipsită de principii, întreprinsă de autorii iniţiativei pentru a-şi spori importanţa prin luarea unei atitudini antiruseşti, rusofobe, astfel de abordare fiind, din păcate, populară în anumite cercuri”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

Ea a adăugat că speră ca autoritățile române să dea dovadă de „bun simț” și să nu se lase angrenate în această poveste de „provocatori” în privința cinstirii memoriei militarilor căzuți în al Doilea Război mondial de ambele părți.

Declarațiile Mariei Zaharova au fost făcute după ce consilierul local de la USR-Plus, Tudor-Andrei Panaitescu , a solicitat, pe 2 martie, Consiliul General al Municipiului București pentru schimbarea denumirii Parcului Tolbuhin. Panaitescu cere redenumirea parcului în „Grădina Mătăsari”.

Veridica.ro a mai scris luna trecută despre acest subiect, cu potențial inflamator pe linie diplomatică, atunci când MAE ne-a răspuns că speța ține de o decizie a unor autorități locale. MAE s-a abținut de la comentarii pe marginea ultimelor evoluții în acest caz.

Pe de altă parte, atașatul de presă al Ambasadei Rusiei la București, Vasili Potenga, a declarat pentru Veridica.ro că reacția Mariei Zaharova nu este neapărat ceva nou, ci este pe aceeași linie cu una similară din 2017.

Diplomatul rus a mai precizat că Rusia va marca anul acesta, inclusiv în România, cei 80 de ani de la „Războiul pentru apărarea patriei”, ceea ce s-ar traduce prin declanșarea, la 22 iunie 1941, a „Operațiunii Barbarossa” asupra URSS de către Germania și aliați săi, inclusiv România care a intrat în acest război cu intenția declarată de a întoarce Basarabia, cedată rușilor în urma ultimatumurilor de la finele lunii iunie 1940.

Ce spun analiștii politici

Veridica.ro a stat de vorbă cu mai muți analiști politici pentru a descrifa acest nou gest al Moscovei și de a afla care sunt resorturile din spatele acestor atitudini.

„Nu e nimic nou. Este linia de politică externă a Rusiei în raport cu țările Europei Centrale și de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Putin respinge orice încercare de a rescrie istoria, scoaterea monumentelor, schimbarea numelor străzilor, parcurilor, etc., enervează, iar rușii ripostează. S-a mai întâmplat în Estonia, în Polonia, Cehia, este normal să fie și aici. Maria Zaharova aplică un principiu bine stabilit în cazul parcului din București. Dacă România nu vrea să ostilizeze în plus Rusia, fie se abține, fie discută cu ambasada [Rusiei n.r] pentru a încerca să nu se escaladeze situația", a declarat pentru Veridica.ro analistul de politică externă, Armand Goșu.

La rândul său, analistul politic Claudiu Degeratu a declarat că acest trend nu este unul nou în privința schimbării unor denumiri de obiective locale în fostul spațiu de influență al Rusiei din această regiune.

Mie mi se pare că este doar o exagerare a părții ruse vizavi de o decizie internă de administrație publică locală a României. Ar trebui să știm că încă din anii `70, nu doar în România, dar în mai multe țări din lagărul sovietic s-au mai schimbat denumiri de străzi sau de locații din orașe care erau de inspirație rusă sau sovietică”, ne-a declarat analistul.

Claudiu Degeratu a mai explicat că redenumirea parcului este strict administrativă locală și că toate angajamentele la nivel bilateral pe subiectul ostașilor români și ruși sunt respectate de părți

„Din decizii aparținând administrațiilor locale, România își respectă în continuare la literă toate obligațiile din tratatele care au reglementat situația de după al-Doilea Război Mondial. Deci, nu încalcă cu nimic obligațiile și angajamenele României de respectare. Obligații respective le știm și anume cele legate de reglementarea situației cimitirelor cu ostașii sovietici căzuți pe teritoriul României, cu respectarea ceremoniilor care se desfășoară în reciprocitate”, a continuat el. 

În cea ce privește acțiunile Armatei Roșii pe teritoriul României, analistul ne-a precizat că ele ar trebui lăsat în seama istoricilor și nu ar trebui politizate.

La fel, acuzația de revizionism este, după părerea mea, total neavenită, pentru că aici rămâne ca istoricii să decidă care a fost contribuția Armatei Sovietice. Din ce știm, ea a fost o ocupație teritorială a României care s-a dezvoltat apoi într-o ocupație militară de lungă durată, de mai mult de 10 ani și a impus, până la urmă, schimbarea regimului democratic din România, într-un regim comunist totalitar. Contribuția mareșalului Tolbuhin cred că ar fi cel mai bine să fie discutată de către istorici. Și români și cei ruși, în contextul istoric de atunci și nu în interpretările de astăzi pe care Ministerul rus de Externe le interpretează ca revizionistă o decizie de administrație locală care se bazează de fapt pe o decizie colectivă. Nu neapărat una a unui anumit responsabil sau lider din România”, a concluzionat Claudiu Degeratu.

Vezi și DEZINFORMARE: Armata Roșie a fost doar o forță eliberatoare

Tags: Rusia, Kremlin

Alte știri
Cei mai mulți etnicii maghiari din România care au și cetățenie ungară vor să voteze cu partidul conservator FIDESZ, la putere la Budapesta

Cei mai mulți etnicii maghiari din România care au și cetățenie ungară vor să voteze cu partidul conservator FIDESZ, la putere la Budapesta

În Ungaria, opoziţia ar fi depăşit partidul de guvernământ în intenţiile de vot la alegerile parlamentare.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au respins, la unison, ideea redesenării pe criterii etnice a frontierelor din Balcanii de Vest

Uniunea Europeană şi Statele Unite au respins, la unison, ideea redesenării pe criterii etnice a frontierelor din Balcanii de Vest

Un document neoficial atribuit Uniunii apreciase că obstacolul major pentru integrarea europeană a regiunii sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledase pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari.

Rusia, Uzbekistanul și Tadjikistanul au început, joi, exerciții militare comune lângă frontiera afgană

Rusia, Uzbekistanul și Tadjikistanul au început, joi, exerciții militare comune lângă frontiera afgană

Zece ani au stat rușii în Afganistan, au ucis și au fost uciși, până când ultimul lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov, a sunat retragerea.

Timp de citire: 4 min
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19

Statisticile confirmă că rata modestă de imunizare e direct proporțională cu numărul deceselor provocate de noul coronavirus.

01 Dec 2021
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar

În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, URSS a anexat atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

01 Dec 2021
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane

Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.

01 Dec 2021
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.

01 Dec 2021