Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Curtea Internațională de Justiție dă, marți, o decizie în dosarul în care Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc de discriminare rasială

Curtea Internațională de Justiție dă, marți, o decizie în dosarul în care Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc de discriminare rasială
©EPA-EFE/MELIK BAGHDASARYAN /PHOTOLURE  |   Refugiați armeni din Nagorno-Karabah.

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) dă, marți, o decizie în dosarul în care Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc de discriminare rasială. Cele două părți au acceptat ca instanța internațională să tranșeze disputa, dar, observă analiștii, CIJ nu are niciun mijloc de a le obliga să-i respecte dispozițiile. În septembrie, Armenia a introdus o plângere împotriva Azerbaidjanului la CIJ, principalul organ judiciar al ONU, în care acuză autorităţile de la Baku de discriminare rasială. Erevanul afirmă că discriminarea durează de decenii şi că politica de ură a statului azer faţă de armeni i-a transformat pe aceştia în victime ale masacrelor, torturii şi altor abuzuri. Plângerea mai susţine că asemenea practici  au fost reluate în cursul conflictului armat de anul trecut dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene, când azerii ar fi încălcat grav Convenţia internaţională privind eliminarea oricărei forme de discriminare rasială. După încetarea ostilităţilor, Azerbaidjanul ar fi continuat să asasineze, să tortureze şi să matrateze prizonieri de război, ostatici şi alţi deţinuţi armeni. La rândul lor, autoritățile de la Baku le acuză pe cele de la Erevan că au continuat să practice așa-numita purificare etnică și după încheierea războiului.

Războiul s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională.

Continuat și în prezent, prin ciocniri sporadice, soldate cu victime de ambele părți, conflictul azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat. Miza acestuia e şi una geopolitică. Azerii turcofoni sunt aliaţii şi protejaţii Turciei, în timp ce Armenia creştină e în mod tradiţional orientată spre Rusia. Moscova are, însă, relaţii bune şi cu Azerbaidjanul.

Tags: Turcia, Rusia

Alte știri
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a revizuit, marţi, în scădere numărul secţiilor de votare din Transnistria

Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a revizuit, marţi, în scădere numărul secţiilor de votare din Transnistria

În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează candidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă.

Ucraina a anunțat că va institui sancțiuni contra persoanelor implicate în organizarea alegerilor legislative rusești pe teritoriul său

Ucraina a anunțat că va institui sancțiuni contra persoanelor implicate în organizarea alegerilor legislative rusești pe teritoriul său

Și politicienii străini filoruși, mai ales francezi și sârbi, care vor încerca să legitimeze scrutinul ilegal ca observatori internaționali vor fi penalizați, chiar dacă în țările lor beneficiază de imunitate parlamentară.

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, e foarte îngrijorat de situaţia din Republica Moldova, unde stânga filorusă din parlament vrea să decapiteze Curtea Constituțională

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, e foarte îngrijorat de situaţia din Republica Moldova, unde stânga filorusă din parlament vrea să decapiteze Curtea Constituțională

Calificată de analiști drept un subterfugiu pentru a evita alegerile anticipate, încercarea deputaților socialiști, ai fostului președinte Igor Dodon, și populiști, controlați de oligarhul fugar Ilan Șor, de a schimba componența Curții survine după ce aceasta a constatat că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică dizolvarea parlamentului.

07 Dec 2021

Timp de citire: 1 min
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Sunt cu peste 7.600 mai multe decât luni și este un nou record al numărului de infectări consemnate într-o singură zi de la începutul pandemiei.

25 Jan 2022
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19

El nu voia să se vaccineze și publica, pe contul său de Facebook, mesaje anti-vacciniste.

25 Jan 2022
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel

Turcia figurează pe locul 153 în lume în clasamentul privind libertatea presei întocmit de celebra organizație non-guvernamentală Reporteri fără frontiere.

25 Jan 2022
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite

Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

25 Jan 2022