Curtea Internațională de Justiție dă, marți, o decizie în dosarul în care Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc de discriminare rasială

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) dă, marți, o decizie în dosarul în care Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc de discriminare rasială. Cele două părți au acceptat ca instanța internațională să tranșeze disputa, dar, observă analiștii, CIJ nu are niciun mijloc de a le obliga să-i respecte dispozițiile. În septembrie, Armenia a introdus o plângere împotriva Azerbaidjanului la CIJ, principalul organ judiciar al ONU, în care acuză autorităţile de la Baku de discriminare rasială. Erevanul afirmă că discriminarea durează de decenii şi că politica de ură a statului azer faţă de armeni i-a transformat pe aceştia în victime ale masacrelor, torturii şi altor abuzuri. Plângerea mai susţine că asemenea practici  au fost reluate în cursul conflictului armat de anul trecut dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene, când azerii ar fi încălcat grav Convenţia internaţională privind eliminarea oricărei forme de discriminare rasială. După încetarea ostilităţilor, Azerbaidjanul ar fi continuat să asasineze, să tortureze şi să matrateze prizonieri de război, ostatici şi alţi deţinuţi armeni. La rândul lor, autoritățile de la Baku le acuză pe cele de la Erevan că au continuat să practice așa-numita purificare etnică și după încheierea războiului.

Războiul s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională.

Continuat și în prezent, prin ciocniri sporadice, soldate cu victime de ambele părți, conflictul azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat. Miza acestuia e şi una geopolitică. Azerii turcofoni sunt aliaţii şi protejaţii Turciei, în timp ce Armenia creştină e în mod tradiţional orientată spre Rusia. Moscova are, însă, relaţii bune şi cu Azerbaidjanul.