Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins, cu o majoritatea zdrobitoare, un proiect rusesc de rezoluție care prevedea închiderea Biroului ONU din Bosnia

Object Name: GERMANY ELECTIONS 2017 COALITION TALKS
©EPA-EFE/HAYOUNG JEON  |   German Minister of Food and Agriculture Christian Schmid

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins, cu o majoritatea zdrobitoare, un proiect rusesc de rezoluție care prevedea închiderea Biroului ONU din Bosnia pe  31 iulie 2022. Susținut de China, proiectul n-a primit decât două voturi pentru, ale reprezentanților Moscovei și Beijingului, în timp ce toți ceilalți membri ai Consiliului, occidentali, asiatici, africani sau sud-americani, s-au abținut. Ca să fie adoptată, rezoluția avea nevoie de cel puțin nouă voturi favorabile din partea celor 15 țări din CSONU, cu condiția ca niciunul dintre membrii permanenți (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia și China) să nu-și exercite dreptul de veto.

Analiștii susțin că eșecul inițiativei rusești era previzibil, după ce diplomații occidentali au acuzat vehement Moscova că încearcă să decredibilizeze Biroul Înaltului reprezentant al ONU la Sarajevo și pe viitorul titular al funcției, fostul ministru german al Agriculturii, Christian Schmidt, care-și va prelua prerogativele pe 1 august. Rușii acuză Biroul de părtinire și de ostilitate față de prietenii și protejații lor sârbi bosniaci.  Pentru occidentali,
supervizarea internațională a situației din Bosnia rămâne imperativă, pe fondul unei păci fragile între comunități și al proiectelor secesioniste.  

Noua dispută confirmă diagnosticul dintr-un editorial veridica.ro, potrivit căruia Bosnia, gaura neagră a Europei, este, de fapt, un proiect rămas la mijloc sau mai curând mai multe proiecte întrerupte. După sângerosul război intercomunitar din anii 90, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a  Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să se intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania.

În Bosnia, unde peste 100 de mii de oameni au fost ucişi în războiul intercomunitar din anii '90, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune. Emulați de aderarea Croației la NATO, unii lideri de la Sarajevo pledează pentru un pas similar din partea Bosniei, în timp ce comunitatea sârbă, foarte legată de Belgrad și Moscova, se opune categoric. "Colaborarea cu NATO este acceptabilă, dar nu şi aderarea la această alianţă militară" - afirma Dodik la începutul anului. "Repet de luni de zile acelaşi lucru, pentru a înţelege în sfârşit şi cei care pledează pentru aderare, că nu va veni nimeni din afară să ne oblige să acceptăm aşa ceva" - a mai spus el. Dodik a adăugat că toate statele, inclusiv Serbia, au o anumită formă de colaborare cu NATO. "Înainte şi Rusia a colaborat cu NATO. În acest moment relaţiile sunt îngheţate, dar în viitor este posibilă o anumită formă de colaborare" – crede membrul sârb al preşedinţiei bosniace. 

Tags: Rusia, Statele Unite

Alte știri
Azerbaidjanul a închis o moschee şiită legată de ghidul suprem al Iranului vecin, ayatollahul Ali Khamenei

Azerbaidjanul a închis o moschee şiită legată de ghidul suprem al Iranului vecin, ayatollahul Ali Khamenei

Măsura a fost adoptată, constată comentatorii, într-un moment în care armata iraniană face manevre în nord-vestul țării, în apropierea graniței cu Azerbaidjanul.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, să se întânească în zona de conflict din estul țării

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, să se întânească în zona de conflict din estul țării

În pofida dezmințirilor sale repetate, Moscova e considerată de aproape toți analiștii protectoarea politică, militară și financiară a rebelilor pro-ruși din Donbas.

Serviciile de securitate din Belarus au întreprins un nou val de percheziții și de arestări printre militanții organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului

Serviciile de securitate din Belarus au întreprins un nou val de percheziții și de arestări printre militanții organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului

Semnalul, remarcă observatorii, l-a dat însuși președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, care, în cursul unei recente întrevederi cu omologul și protectorul său rus, Vladimir Putin, a cerut să fie aduse în fața justiției ceea ce a numit "ONG-urile murdare", care ar răspândi teroarea în țară.

23 Jul 2021

Timp de citire: 3 min
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie

Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.

29 Nov 2021
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen

Şeful grupului de prietenie cu Taiwanul din parlamentul lituanian, Matas Maldeikis, a subliniat că politica guvernului din ţara sa în raporturile cu China şi Taiwanul beneficiază de un sprijin masiv în societate.

29 Nov 2021
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021