Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Fake News

FAKE NEWS: România risipește bani pe înzestrare militară

RomaniaNATO
©EPA-EFE/ROBERT GHEMENT  |   A Romanian Airforce soldier guards the Patriot missile launcher during the ceremony of inauguration the first Patriot surface-to-air missile system, at the National Training Center for Air Defense 'Brigadier General Ion Bungescu' from Capu Midia Shooting Range, Constanta County, Romania, 17 September 2020.

Narațiunea se înscrie în cele prin care se încearcă subminarea încrederii românilor în NATO și se pun sub semnul întrebării angajamentele asumate de România ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

ȘTIRI: „Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, dă o veste bună românilor: cu toate constrângerile și pagubele produse economiei de către pandemie, România și-a depășit promisiunile de alocare de bani pentru înarmare pe anul 2020 și devine o veritabilă performeră în UE și NATO la acest capitol. Conform datelor oficiale de la finele anului trecut, în UE sunt cinci țări în afara de România care alocă 2% din PIB pentru apărare, e vorba de Estonia, Letonia, Lituania, Grecia și Polonia”, scrie, ironic, inpolitics.ro

NARAȚIUNI: 1. România cheltuie excesiv pe apărare, în timp ce ar trebui să cheltuie banii pe depășirea pandemiei 2. Majoritatea statelor NATO nu și-au onorat promisiunile, de ce ar trebui să facă asta România față de un partener care nu îi face comenzi de armament?

CONTEXT/ETOS LOCAL: În ultimi anii, România și-a aprofundat relația strategică cu NATO și SUA. Acest lucru s-a produs și în contextul unei vizibile tendințe din partea Rusiei de a schimba echilibrul de forțe la Marea Neagră. Există însă păreri, exprimate în spațiul public, potrivit cărora România nu ar trebui să investească sume mari de bani pe înzestrarea militară și că altele sunt prioritățile, în special în zona socio-economică.

Totodată, NATO a anunțat la mijlocul lunii martie că Franța, Norvegia și Slovacia s-au alăturat în 2020 clubului țărilor membre NATO care alocă cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Din această categorie face parte și România alături de alte 10 state.

Fostul președintele american Donald Trump a fost cel care a insistat ca statele europene membre NATO să-și sporească alocările bugetare la 2% pentru apărare. Apelul lui Trump a venit după ce, oricum, statele membre NATO se angajaseră, prin Declarația Summit-ului din Țara Galilor din 2014,  să aloce de 2% din buget pentru consolidarea capabilităților militare.

Cele 11 state membre ale „clubului celor 2%", conform statisticilor NATO, sunt: SUA (3,73%), Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franța (2,04%), Norvegia și Slovacia (2%).

Dintre membrii care nu alocă 2%, Germania are cea mai puternică economie.  Berlinul alocă 1,6% din PIB pentru cheltuielile militare, fapt ce a contribuit la o relație dificilă între fostul șef de la Casa Albă, Donald Trump și autoritățile de la Berlin în ultimii ani. 

OBIECTIV: Scăderea încrederii populației în NATO și în partenerul transatlantic al României – Statele Unite ale Americii. De asemenea, se încearcă crearea unei stări de nemulțumire în societate legată de cheltuielile României cu apărarea și înzestrarea militară.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând, situația în regiunea Mării Negre s-a schimbat semnificativ după aderarea României la NATO ca urmare a agresivității în creștere a Rusiei, care mai întâi a purtat un război cu Georgia, în 2008, apoi ocupat și anexat peninsula ucraineană a Crimeii și a sprijinit rebelii separatiști din estul Ucrainei. Pe fondul acestei agresivități, securizarea flancului estic al Alianței a devenit prioritară. În acest context, a devenit și mai importantă modernizarea și înzestrarea forțelor armate române, precum și consolidarea parteneriatelor strategice pe care Bucureștiul le are cu aliații săi din NATO, în special cu Statele Unite.

De asemenea, autorul articolul minte prin omisiune. El vorbește despre procentele din PIB alocate de fiecare membru al Alianței, cu România în primele 10, dar nu și despre sumele efective alocate de aceștia.

PIB-ul României este undeva de peste 15 ori mai mic decât cel al Germaniei. De exemplu, PIB-ul Germaniei este 3,861 trilioane dolari americani, în timp ce PIB-ul României este 251 de miliarde de dolari, conform Băncii Mondiale.

Astfel că alocarea de 2,07% din PIB pentru cheltuielie miliare în cadrul NATO, reprezintă 5,498 miliarde de dolari din partea România, în timp ce alocarea a 1,56% din PIB din partea Germaniei pentru aceleași cheltuieli reprezintă 56,07 miliarde de dolari, adică de peste 10 ori mai mult. (VEZI AICI toate alocările în NATO pe 2020).

Mai mult, Germania este a treia țară din NATO ca valoare efectivă alocată pentru înzestrarea armatei, după SUA și Marea Britanie. SUA sunt de departe cel mai mare contributor la capacitățile militare ale NATO, cheltuind în 2020 circa 738 de miliarde de dolari, adică de circa 15 ori mai mult decât Germania.

Pe de altă parte, România are în dotarea forțelor sale armament vechi, mult de producție sovietică, incompatibil cu standardele NATO, ceea ce face greoaie interoperabilitatea cu echipamentele NATO. România a demarat procesul de achiziții de armament în urmă cu câțiva ani și a cumpărat avioane de vânătoare F-16 (și acelea la mâna a două din Portugalia), sistemele de rachete HIMARS și rachete de tip Patriot.

Dar totodată, România a reușit să atragă în ultimii ani investiții importante din partea SUA în baza militară de la Deveselu, acolo unde americanii au instalat 24 de rachete de tip SM-3.

De asemenea, numai în 2021, SUA vor investi 130 de milioane de dolari în Baza Aeriene 71 “General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii. Mai mult, SUA au anunțat intenția de spori numărul militarilor americani dislocați în România, fapt ce va aduce bani firmelor care vor asigura mentenanța acestor baze.

La baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, România ar putea găzdui, în anii viitori, circa 10.000 de militari americani (de la 500 cât sunt în prezent -n.r.), aceasta devenind astfel cea mai mare bază militară din Estul Europei.

În comparație, alături de România în flancul estic al NATO, Polonia a cheltuit 12,04 miliarde de dolari numai 2020. Anul trecut, responsabilii de la Varșovia au anunțat că intenționează să cumpere o flotă de de 32 de avioane americane de ultimă generație F-35 pe care sunt gata să achite 4,6 miliarde de dolari.

Așadar, investițiile în apărare făcute de România nu aduc doar beneficii  imediate. Ele generează la rândul lor investiții majore din partea SUA în bazele militare din România, principalul partener strategic al României în NATO. La fel, SUA sunt prezente și planifică să vină cu noi investiții și în zona civilă.

SÂMBURE DE ADEVĂR: România a cheltuit 2,07% din PIB pe înzestrarea militară în 2020 și și-a respectat obligațiile pragului asumat în cadrul NATO.

CUI SERVESC NARAȚIUNILE: Propagandei rusești anti-NATO pe care Moscova încearcă să o facă în România.




  • Publicație / Media:
    Inpolitics.ro
  • Data publicării:
    05/04/2021
  • Limba / Public țintă:
    publicul român anti-NATO și UE
  • Narațiune cheie:
    România risipește bani pe înzestrare militară
Alte articole
FAKE NEWS: Occidentul foloseşte Moldova împotriva Rusiei

FAKE NEWS: Occidentul foloseşte Moldova împotriva Rusiei

Occidentul vrea să impună victoria pro-europenilor în alegerile din Republica Moldova pentru a atrage țara în lupta împotriva Rusiei. Această narațiune falsă este promovată în contextul unei campanii electorale în care forțe pro-rusești – socialiști și comuniști – caută să pună accentul pe chestiunea orientarea geopolitică a Moldovei.

FAKE NEWS: În Republica Moldova sunt lichidate școlile cu predare în limba rusă

FAKE NEWS: În Republica Moldova sunt lichidate școlile cu predare în limba rusă

Închiderea unui gimnaziu cu 51 de elevi a dat naștere narațiunii false că „în Republica Moldova sunt lichidate școlile cu predare în limba rusă”.

FAKE NEWS: Maia Sandu a început o campanie anti-ortodoxă în Republica Moldova

FAKE NEWS: Maia Sandu a început o campanie anti-ortodoxă în Republica Moldova

O inițiativă a unui activist privind reducerea privilegiilor acordate Bisericii și limitarea amestecului acesteia în politică, este prezentată drept un asalt al guvernului de la Chișinău asupra acestei instituții. Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, în mare parte subordonată Rusiei, s-a implicat deseori în campaniile electorale, de obicei de partea stângii și împotriva pro-europenilor, iar despre necesitatea interzicerii acestor acțiuni se vorbește de ani de zile.

Timp de citire: 5 min
  • Narațiunile se înscriu în cele prin care se încearcă subminarea încrederii românilor în NATO și se pun sub semnul întrebării angajamentele asumate de România ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
  • NARAȚIUNI: 1. România cheltuie excesiv pe apărare, în timp ce ar trebui să cheltuie banii pe depășirea pandemiei 2. Majoritatea statelor NATO nu și-au onorat promisiunile, de ce ar trebui să facă asta România față de un partener care nu îi face comenzi de armament?
  • OBIECTIV: Scăderea încrederii populației în NATO și în partenerul transatlantic al României – Statele Unite ale Americii. De asemenea, se încearcă crearea unei stări de nemulțumire în societate legată de cheltuielile României cu apărarea și înzestrarea militară.
FAKE NEWS: Djokovic a învins dictatura sanitară, iar Serbia a dat o lecție de demnitate
FAKE NEWS: Djokovic a învins dictatura sanitară, iar Serbia a dat o lecție de demnitate

Scandalul Djokovic vs. Australia l-a transformat pe jucător într-un simbol al mișcării anti-vacciniste, inclusiv în România, și a dus la apariția sau resuscitarea a numeroase narațiuni false legate de pandemie sau de Serbia.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
13 Jan 2022
FAKE NEWS: UE transformă România într-o piață pentru produse de slabă calitate
FAKE NEWS: UE transformă România într-o piață pentru produse de slabă calitate

România devine o piață de desfacere pentru produse mai slabe calitativ decât cele vândute în alte țări UE, dar comercializate sub aceleași denumiri, potrivit unei narațiuni false apărute la București. Narațiunea pleacă de la un demers care vizează tocmai protejarea consumatorilor.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
12 Jan 2022
FAKE NEWS: Ucraina este un stat nazist, periculos pentru existența Rusiei
FAKE NEWS: Ucraina este un stat nazist, periculos pentru existența Rusiei

Ucraina a devenit un stat nazist cu sprijinul direct al Occidentului și reprezintă o primejdie pentru securitatea Rusiei, scrie presa rusă. Narațiunea e construită cu ajutorul unor argumente false despre nivelul de criminalitate în creștere în urma războiului din Donbass.

Marin Gherman
Marin Gherman
11 Jan 2022
Republica Moldova 2021: Top FAKE NEWS & DEZINFORMĂRI demontate de Veridica
Republica Moldova 2021: Top FAKE NEWS & DEZINFORMĂRI demontate de Veridica

Principalele fake news și dezinformări în 2021 au fost lansate în contextul alegerilor parlamentare anticipate din luna iulie, câștigate de proeuropenii de la PAS și pierdute de PSRM, un partid de orientare prorusă.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
31 Dec 2021