Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Cehia
©EPA-EFE/STRINGER  |   Petr Fiala, the leader of Civic Party (ODS) and Together's (SPOLU) coalition candidate for prime minister, gestures at a press conference at the SPOLU movement election event in Prague, Czech Republic, 09 October 2021.

Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.

Fără Babiš, dar Împreună cu Pirații

Sondajele de opinie de dinaintea alegerile arătau că mișcarea ANO condusă de Babiš, la guvernare, urma să își consolideze victoria din 2017. Singura problemă care se punea era dacă va avea suficienți parteneri pentru camera inferioară a Parlamentului. Rezultatele finale au fost însă o surpriză. Coaliția conservatoare de centru-dreapta, Spolu, Împreună, (27,8 %) a câștigat, devansând mișcarea ANO (27,1%) cu doar câteva zecimi. Pe locul trei s-a clasat a doua dintre coalițiile de opoziție, formată din Partidul Piraților și Mișcarea Primarilor și Independenților (15,6%). În afară de acestea, singurul partid care a trecut de pragul electoral a fost mișcarea populistă și anti-migrație SPD, cu 9,6% din voturi.

Este pentru prima dată, după decenii, când două partide tradiționale de stânga își pierd reprezentarea în Parlament, unul fiind Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (3,6%), un descendent direct al Partidului Comunist al Cehoslovaciei, ai cărui parlamentari au făcut posibilă actuala guvernare minoritară. Al doilea este Partidul Social Democrat, care a obținut 4,7%, ceea ce reprezintă un mic șoc, având în vedere că partidul a jucat un rol important în evoluția Republicii Cehe după căderea comunismului. Din 1998, a făcut parte din șase guverne, în cinci dintre ele numindu-și propriul prim-ministru.

Partidul Social Democrat (ČSSD) a făcut parte și din guvernul instaurat în 2017, de această dată ca partener junior al mișcării ANO conduse de Babiš. Această mișcare populistă a atras acum, în 2021, o mare parte a electoratului de la ambele partide tradiționale de stânga.

ANO a obținut un rezultat mai bun, dar a pierdut posibilitatea de a guverna ca urmare a căderii celor doi parteneri actuali ai săi. O majoritate semnificativă de 108 din 200 de parlamentari este deținută de două coaliții până acum în opoziție, care au respins ferm orice colaborare cu ANO și și-au exprimat hotărârea de a guverna împreună.

Deși cele cinci partide care formează coalițiile își afișează disponibilitatea de a conveni asupra programului și a portofoliilor ministeriale și până acum au căzut de acord, sarcina pe care o au în față nu e una ușoară. Trebuie să abordeze împreună elemente care în mod normal au foarte puține puncte în comun - de exemplu, Pirații foarte liberali și creștin-democrații conservatori. Acest lucru arată clar că stabilirea unui consens cu privire la, de exemplu, subiectul mult discutat al legalizării căsătoriei pentru cuplurile de același sex va fi aproape imposibil. În timp ce unele partide sunt puternic proeuropene, voci sceptice sunt uneori auzite, de pildă, din partea conservatorilor de dreapta de la  ODS.  

Cu toate acestea, este clar că noul guvern va avea o susținere pro-occidentală solidă și se va baza mai mult pe mecanismul clasic al democrației parlamentare decât a făcut-o Babiš prin stilul său de guvernare populist-managerial.

Candidatul la postul de prim-ministru este președintele ODS Petr Fiala, care a impresionat în dezbaterile de dinaintea alegerilor. Profesor în politologie, fost Rector al Universității Masaryk din Brno și fost ministru al educației, Fiala a reușit să îi convingă pe votanți că această coaliție Spolu are cele mai mari șanse de succes împotriva Prim Ministrului Babiš.

Pentru Pirați alegerile au fost un fiasco, deși vor lua și ei probabil până la urmă parte la guvernare. Coaliția creată de Pirați și de Primari și Independenți era cotată cu șanse de câștig în primăvară, dar până la urmă cele două partide au obținut împreună un pic peste 15 procente. Problema cea mai mare este pentru Pirați, care vor rămâne doar cu 4 din 22 de parlamentari. Motivul acestui eșec este că pe timpul verii și în toamnă Pirații au cam fost abandonați de electorat. Un alt motiv este acela că cei care au votat pentru coaliție i-au votat în primul rând pe Primari, iar candidații lor au fost mai mulți decât cei din partea Piraților.

Rămâne de văzut dacă președintele Milos Zeman va juca vreun rol în formarea noului guvern. În ultimii ani a fost cel mai apropiat aliat politic al lui Andrej Babiš și a spus foarte clar înainte de alegeri că îl va numi pe acesta prim-ministru, practic indiferent de rezultat. Andrej Babiš nu are în realitate nicio șansă să asigure o majoritate guvernamentală; o nouă numire i-ar da ocazia să guverneze în lunile care vin fără sprijinul Parlamentului. Oricum, Babiš a dat deja semne că este pregătit să intre în opoziție.

Președintele suferind

Mult timp nu s-a știut dacă președintele ar putea să participe la etapele ulterioare alegerilor. Este foarte bolnav de câteva săptămâni, iar Președinția nu a furnizat niciun fel de informații cu privire la starea sa de sănătate.

Ne putem da seama cam care este situația din ceea ce a aflat presa: președintele suferă de o afecțiune a ficatului, care a dus și la alte complicații, iar în septembrie a fost internat pentru ascită, care înseamnă acumulare de fluide în cavitatea abdominală. De fiecare dată, Președinția a pretins că doctorii nu au găsit „nicio afecțiune sau vreo altă problemă care să îi pună Președintelui Republicii viața în pericol.” S-a spus că Zeman suferea de deshidratare și oboseală.

După externare, președintele nu a avut nicio apariție publică, iar duminică, 10 octombrie, a fost din nou internat de urgență după ce a avut o întâlnire cu Prim Ministrul Babiš. Din ce se poate vedea din înregistrările din presă, intrase într-o stare de inconștiență.

Cotidianul Deník N a scris că președintele suferă de altă complicație, encefalopatie hepatică, care îi afectează funcțiile cognitive – e dezorientat și spune lucruri fără noimă. Biroul prezidențial a recunoscut doar că Zeman este „bolnav”. Purtătorul de cuvânt a postat pe rețelele sociale psalmi, atacuri la adresa unor jurnaliști și politicieni și le-a cerut oamenilor să se roage pentru Zeman, dar fără a furniza vreo informație concretă. A mai pretins, de asemenea, că "spitalizarea nu îl împiedică pe președinte să își exercite atribuțiile constituționale."

Această versiune urma să fie confirmată săptămâna trecută de Președintele Camerei Deputaților, Radek Vondráček (ANO), care i-a făcut o vizită neașteptată lui Zeman, pentru doar câteva minute, și a anunțat decizia prin care președintele convoca o reuniune a noii Camere pentru data de 8 noiembrie. Este data la care deputații s-ar fi întrunit automat, chiar fără binecuvântarea președintelui. Cu toate acestea, vizita nu a eliminat suspiciunile, ci dimpotrivă.

Poliția investighează deja posibilitatea ca semnătura președintelui, care e diferită de cele de dinainte, să fi fost falsificată. Mai mult, spitalul la care este tratat Zeman a emis o declarație dură, numind vizita lui Vondráček „nejustificată”. Conform unui acord cu spitalul, începând cu finalul săptămânii trecute poliția, care coordonează securitatea președintelui, nu va mai permite nimănui să îl viziteze pe acesta fără permisiunea  medicului.

Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat luni arată că este foarte puțin probabil ca Zeman să poată interveni în actualul context post-electoral. Spitalul Militar Central, unde este tratat președintele, a comunicat Senatului, ca răspuns la întrebarea acestuia, că Zeman este momentan „incapabil să desfășoare orice activitate profesională.” Prognosticul pe termen lung este „extrem de incert”.

Conform Constituției Republicii Cehe, Zeman nu trebuie să acționeze acum. Situația se va schimba însă după 8 noiembrie, când noua Cameră se va întruni pentru prima dată. În acel moment, guvernul actual va trebui să demisioneze, iar președintele să îi delege atribuții până la numirea unui nou guvern.

Dacă Zeman nu va putea să își exercite aceste atribuții, parlamentul ar trebui să decidă dacă alți oficiali, în speță prim-ministrul și președintele Camerei, conform constituției, ar trebui să preia temporar atribuțiile președintelui, pe perioada în care acesta nu și le poate exercita. Este interesant faptul că Prim Ministrul Babiš, care este urmărit penal în cazul subvențiilor, ar câștiga din nou dreptul, printre altele,  de a acorda grațieri și a anula urmăriri penale.

Apoi, noul prim-ministru ar fi numit de președintele noii alese Camere a Deputaților. 

Constituția spune că Președintelui ar trebui să i se revoce atribuțiile printr-o decizie comună a ambelor camere ale parlamentului. Conform unor declarații recente făcute de câțiva politicieni, această procedură este cea probabilă, iar șansele de a fi aprobată sunt mari.

Dacă se ia o astfel de decizie, este de așteptat ca cei din anturajul președintelui să se opună, în special șeful Cancelariei Vratislav Mynář, care și el este urmărit penal. A atacat deja Senatul luni, în una din rarele sale apariții în fața jurnaliștilor. „Nu am văzut niciodată atâta ipocrizie ca cea a Președintelui Senatului și a unora dintre membri. Chiar de la început, scopul a fost de a-l priva pe președinte de puterile sale”, a spus Mynář, fără să spună ceva despre starea de sănătate a președintelui.

Chiar dacă la o primă vedere rezultatul alegerilor este clar, iar noua coaliție se conturează ușor, e posibil ca formarea noului guvern să se prelungească și mai mult, din cauza situației neclare din jurul președintelui. Noul guvern se va confrunta cu o serie de provocări majore: țara continuă să se lupte cu pandemia de Covid-19, bugetul de stat e marcat de un deficit uriaș, iar Republica Cehă va prelua președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului viitor.


Alte articole
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

Geopolitica vaccinurilor: Costisitoarea întoarcere către Răsărit a Ungariei

Geopolitica vaccinurilor: Costisitoarea întoarcere către Răsărit a Ungariei

Confruntat cu pierderi politice acasă și în Europa, Viktor Orban trebuie să gestioneze și un al treilea val devastator de Covid-19. Soluția premierului ungar este să caute ajutor către Rusia și China, puterile cu care a flirtat în ultimii ani.

Refugiații: o criză cu substrat

Refugiații: o criză cu substrat

Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.

Michael Švec

21 Oct 2021
Michael Švec

Timp de citire: 8 min
  • Recentele alegeri parlamentare au retrasat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.
  • Este pentru prima dată, după decenii, când două partide tradiționale de stânga își pierd reprezentarea în Parlament, unul fiind Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (3,6%), un descendent direct al Partidului Comunist al Cehoslovaciei, ai cărui parlamentari au făcut posibilă actuala guvernare minoritară. Al doilea este Partidul Social Democrat, care a obținut 4,7%, ceea ce reprezintă un mic șoc, având în vedere că partidul a jucat un rol important în evoluția Republicii Cehe după căderea comunismului. Din 1998, a făcut parte din șase guverne, în cinci dintre ele numindu-și propriul prim-ministru.
  • Deși cele cinci partide care formează coalițiile își afișează disponibilitatea de a conveni asupra programului și a portofoliilor ministeriale și până acum au căzut de acord, sarcina pe care o au în față nu e una ușoară. Trebuie să abordeze împreună elemente care în mod normal au foarte puține puncte în comun - de exemplu, Pirații foarte liberali și creștin-democrații conservatori. Acest lucru arată clar că stabilirea unui consens cu privire la, de exemplu, subiectul mult discutat al legalizării căsătoriei pentru cuplurile de același sex va fi aproape imposibil. În timp ce unele partide sunt puternic proeuropene, voci sceptice sunt uneori auzite, de pildă, din partea conservatorilor de dreapta de la ODS.
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?

China și Rusia adoptă tot mai des poziții similare în relația cu SUA și Occidentul, ceea ce a dat naștere la speculații privind o posibilă alianță militară. Un scenariu de coșmar ar fi acțiuni simultane, coordonate, în punctele de interes pentru cele două puteri autocrate: Taiwanul și Ucraina.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
01 Dec 2021
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate

La mai puțin de o lună de la semnarea unui nou contract pentru livrările de gaze, Moscova a arătat că știe cum să îl exploateze în favoarea sa. E clar că problemele Moldovei în domeniu nu s-au terminat, iar singura soluție de a ieși din acest impas pe termen mediu și lung este să își diversifice furnizorii.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
30 Nov 2021
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei

Prăbușirea lirei turcești este, în mare măsură, rezultatul politicilor Ankarei. Sunt politici tributare ideologiei islamo-conservatoare și tendințelor populist-autoritare ale regimului Erdögan, primul care contestă în mod serios viziunea lui Atatürk asupra statului.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
26 Nov 2021
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război

La zeci de ani după ce armele au tăcut în Bosnia, la Belgrad a început un nou tip de război între cei care insistă ca Serbia să-și asume trecutul pentru a putea privi către viitor și cei care încă mai sunt prinși în narațiunile naționaliste de pe vremea războiului din anii 90

Vuk Velebit
Vuk Velebit
24 Nov 2021