Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate

Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate
©EPA/DUMITRU DORU  |   Un funcționar se plimbă lângă o stație de pompare în timpul ceremoniei de inaugurare a gazoductului moldo-român Iași-Ungheni.

Săptămâna trecută a creat din nou încordare maximă la Chișinău, după ce, pe 22 noiembrie, Gazprom i-a dat un ultimatum guvernului Republicii Moldova să achite în 48 de ore o factură de circa 74 de milioane de dolari pentru consumul de gaze lunile octombrie și noiembrie. La mai puțin de o lună de la semnarea unui nou contract pentru livrările de gaze, Moscova a arătat că știe cum să îl exploateze în favoarea sa. E clar că problemele Moldovei în domeniu nu s-au terminat, iar singura soluție de a ieși din acest impas pe termen mediu și lung este să își diversifice furnizorii.

Gazprom îi livrează subsidiarei sale, iar Moldova plătește

Contractul a fost semnat de Gazprom cu Moldovagaz, în care deține două treimi din acțiuni; practic, compania din Moldova este o subsidiară a gigantului rus. Odată cu contractul a fost semnat, de data aceasta de către guvernul de la Chișinău, prin vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, și un protocol al negocierilor.

Guvernul a refuzat până acum să publice contractul sau formula de calcul a prețului – care în octombrie a fost de 790 de dolari mia de metri cubi, un preț apropiat de cel de pe piața liberă – invocând secretul comercial. A fost făcut public protocolul, care la punctul 8, chiar deasupra semnăturii lui Spânu, prevede că Republica Moldova se va asigura că există resurse financiare pentru plata gazelor. Practic, guvernul s-a angajat să plătească gazele pe care Gazprom le furnizează propriei sale companii, Moldovagaz.

Protocolul în cauză nu dezvăluie însă și când anume trebuie să plătească datorii Guvernul Republicii Moldova. Cert este că un termen de 48 de ore pentru plata a 74 miloane de dolari pentru un stat ca Republica Moldova, cu un PIB de 12 miliarde de dolari, nu este tocmai floare la ureche. Când toată lumea credea că Republica Moldova a semnat doar un contract dezavantajos, de fapt netrasparența documentelor semnate de Andrei Spânu pune Republica Moldova în poziția constantă a unei hărțuiri din partea Gazprom, respectiv a Kremlinului.

De atfel, Spânu a declarat, pe 24 noiembrie, că modalitatea de plată nu a fost discutată în cadrul negocierilor pentru noul contract, aceasta fiind prevăzută în contractele anterioare. Cu alte cuvinte, un deadline precis pentru achitarea facturilor de gaze nu ar fi fost asumat în contractul semnat de Andrei Spânu și șeful Gazprom, Alexei Miller, pe 29 octombrie la Sankt Peterburg.

Cu toate acestea, Rusia a interpretat din nou unilateral cum a dorit noul contract semnat de Gazprom și subsidiara sa Moldovagaz cu girul guvernului de la Chișinău.

Bunul samaritean” de la Gazprom

De atfel, purtătorul de cuvânt al Gazpromului, Serghei Kuprianov, și-a și permis să ia peste picior Chișinăul, în termeni cât se poate de politici, pentru neplata datoriilor. A făcut-o la televiziunea rusă NTV și de acolo a aflat și publicul din Republica Moldova despre existența unor deadline-uri pentru plata datoriilor.

Kuprianov a vorbit despre favoruri pe care Rusia le-ar face Republicii Moldova și a extins termenul de plată până vineri, 26 octombrie. „În mod excepţional, dând dovada de bunăvoinţă şi cunoscând situaţia dificilă cu care s-ar putea confrunta în acest caz cetăţenii Moldovei, Gazprom a fost de acord” să prelungească termenul limită până vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei rusești.

El a precizat că Gazprom mizează că, pe viitor, Guvernul de la Chișinău îşi va respecta cu stricteţe toate obligaţiile şi îşi va achita la termen facturile.

Chiar și după plata acestor datorii vinerea trecută, Kuprianov a declarat că „pe tot parcursul săptămânii, autoritățile moldovenești au raportat public modul în care salvează țara și convin asupra alocarii de bani pentru o plată restante către Gazprom. Nu este nimic eroic în asta. Plata conform unui contract este un lucru normal”.

„În același timp, însuși faptul că au fost necesare fonduri bugetare pentru plățile pentru gaze semnalează probleme sistemice în sectorul energetic al Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că criza neplăților se poate repeta”, a mai spus reprezentantul Gazprom. Cu alte cuvinte, asemenea episoade se vor repeta iar Moscova va exploata politic de fiecare dată bâlbâielile Chișinăului pe acest subiect.

Chiar dacă plata gazelor este o chestiune comercială, rușii vor transforma cu fiecare prilej eventuale întârzieri în săgeți politice țintite spre a defăima guvernarea pro-europeană de la Chișinău. În ciuda declarațiilor lui Kuprianov, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, declara într-un interviu oferit pe 25 noiembrie postului Europa Liberă că „un al treilea obiectiv pe care l-am avut a fost ca în aceste discuții [cu Gazprom] să nu admitem unele ingerințe politice care ar defavoriza Republica Moldova”.

Nici măcar recenta vizită la Moscova a ministrului de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, nu a ajutat la normalizarea relației cu Rusia, care în continuare se arată mai degrabă ostilă actualei guvernări pro-europene de la Chișinău.

De altfel, la finele lunii noiembrie ar fi trebuit să aibă loc o ședință interguvernamentală moldo-rusă care s-a amânat la cererea Moscovei pentru începutul anului viitor, asta în condițiile în care o astfel de întrunire este prevăzută și în protocolul semnat de Spânu și Miller la Sankt Petersburg. Așadar, Rusia a făcut din nou ce a vrut cu prevederile acestui contract și angajamentele din protocol.

Ultimatum înainte de vizita Maiei Sandu la București

Ceea ce este interesat este momentul ales de Gazprom pentru a da ultimatumul din 22 noiembrie: exact cu o zi înaintea vizitei Maiei Sandu la București. Din delegație au făcut parte Nicu Popescu și Andrei Spânu, adică cei doi miniștri care au fost în ultimele săptămâni la Moscova. Dacă Moscova nu a reușit să o aducă simbolic pe Maia Sandu la Moscova, atunci Kremlinul a decis să dea drumul la ultimatum chiar în ajunul vizitei Maiei Sandu la București, acolo unde era evident că discuțiile pe dimensiunea energetică vor ocupa un loc de frunte.

La București s-a vorbit inclusiv de posibilitatea ca Republica Moldova să poate stoca pe viitor cantități de gaze în depozitele din România, pe care apoi să le poată accesa.

Totuși, o serie de întrebări se ridică pe această dimensiune. Cea mai importantă este de ce Republica Moldova nu cumpără, chiar dacă la un preț la ridicat, gaze din România pentru a avea măcar o susă alternativă? De exemplu, Spânu a recunoscut în interviul de la Europa Liberă amintit că Republica Moldova vrea spargă monopolul pe electricitate, în condițiile în care în prezent își achiziționează energia electrică de la centrala Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană. Sigur, prețul de dumping oferit de Cuciurgan nu poate fi rivalizat de nimeni, deoarece practic această centrală, deținută de compania rusească Inter RAO, nu plătește nicio copeică pe gazul consumat de la Gazprom.

Cu toate acestea, Spânu spune că Republica Moldova se gândește ca după 31 martie 2022 , când expiră actualul contract, să cumpere doar 70% din necesarul de energie electrică de la Cuciurgan, iar restul de 30% din Ucraina.

De ce nu ar fi așa și în cazul gazelor, în condițiile în care România, prin Transgaz, dar și instituții europene au finanțat cu circa 150 de milioane de euro un gazoduct de 160 de kilometri (Ungheni – Chișinău) care, în acest moment, este mai degrabă o piesă de decor? Chiar dacă Republica Moldova ar plăti mai mult pentru gazele din România (care pot fi aduse oricum din mai multe surse), măcar ar avea o alternativă în situații de criză, iar Gazpromului i s-ar reduce semnificativ instrumentele de șantaj energetic pe care îl practică în raport cu Chișinăul.

Așadar, Republica Moldova are nevoie de cel puțin două surse de aprovizionare atât cu gaze, cât și cu energie electrică. Cu toate că prețul comercial ar fi unul mai ridicat pentru celelalte surse decât cele rusești, măcar puterea de la Chișinău ar putea rezista în fața șantajului energetic rusesc, una dintre pârghiile importante cu ajutorul cărora Moscova poate pune bețe în roate actualei guvernări pro-europene de la Chișinău.

Aceasta riscă să fie permanent hărțuită prin astfel de acțiuni politice de gherilă menite să îi scadă popularitatea. Numai dacă luăm în calcul că toată această criză a gazelor a încetinut mersul reformelor din primele 100 de zile cu mai bine de o lună de zile, este clar că Rusia joacă la obstrucție și va alimenta artificial în continuare astfel de crize la Chișinău.

Acest nod gordian poate fi și trebuie tăiat cât mai rapid, chiar dacă prin soluții mai scumpe, de către guvernanții de la Chișinău, care altfel riscă să-și consume energia și resursele în interminabile crizei create artificial de Rusia pentru a deraia Moldova de la obiectivele asumate în programul de guvernare prin care PAS-ul și Maia Sandu au venit la putere cu scoruri record. Mingea este și în curtea Chișinăului, care ar putea juca mai inteligent totuși pe această muzică pe care o pune Kremlinului pe dimensiunea energetică. Iar dacă, din varii motive, unii miniștri din acest guvern nu o pot face, o remaniere nu ar fi tocmai un capăt de țară. 


Alte articole
România și Moldova: între șanse ratate și consolidarea relației

România și Moldova: între șanse ratate și consolidarea relației

Maia Sandu vizitează marți un București care, preocupat de criza politică și epidemiologică, a pus în plan secund relația bilaterală. Ca de multe alte ori în ultimii 30 de ani, și acum s-au ratat șanse; chiar și așa, legăturile continuă să se consolideze.

Transnistria: cu binecuvântarea Moscovei, omul Sheriffului rămâne la butoane

Transnistria: cu binecuvântarea Moscovei, omul Sheriffului rămâne la butoane

Vadim Krasnoselski rămâne în fruntea Transnitriei după „alegerile” prezidențiale de ieri, nerecunoscute de comunitatea internațională. Un apropiat al holdingului Sheriff, Krasnoselski are binecuvântarea Moscovei, cea care controlează cu adevărat regiunea separatistă.

Semne rele dinspre Orient

Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Timp de citire: 7 min
  • La mai puțin de o lună de la semnarea unui nou contract pentru livrările de gaze, Moscova a arătat că știe cum să îl exploateze în favoarea sa. E clar că problemele Moldovei în domeniu nu s-au terminat, iar singura soluție de a ieși din acest impas pe termen mediu și lung este să își diversifice furnizorii.
  • Guvernul a refuzat până acum să publice contractul sau formula de calcul a prețului – care în octombrie a fost de 790 de dolari mia de metri cubi, un preț apropiat de cel de pe piața liberă – invocând secretul comercial. A fost făcut public protocolul, care la punctul 8, chiar deasupra semnăturii lui Spânu, prevede că Republica Moldova se va asigura că există resurse financiare pentru plata gazelor. Practic, guvernul s-a angajat să plătească gazele pe care Gazprom le furnizează propriei sale companii, Moldovagaz.
  • Purtătorul de cuvânt al Gazpromului, Serghei Kuprianov, și-a și permis să ia peste picior Chișinăul, în termeni cât se poate de politici, pentru neplata datoriilor. A făcut-o la televiziunea rusă NTV și de acolo a aflat și publicul din Republica Moldova despre existența unor deadline-uri pentru plata datoriilor.
  • Chiar dacă plata gazelor este o chestiune comercială, rușii vor transforma cu fiecare prilej eventuale întârzieri în săgeți politice țintite spre a defăima guvernarea pro-europeană de la Chișinău. În ciuda declarațiilor lui Kuprianov, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, declara într-un interviu oferit pe 25 noiembrie postului Europa Liberă că „un al treilea obiectiv pe care l-am avut a fost ca în aceste discuții [cu Gazprom] să nu admitem unele ingerințe politice care ar defavoriza Republica Moldova”.
  • Ceea ce este interesat este momentul ales de Gazprom pentru a da ultimatumul din 22 noiembrie: exact cu o zi înaintea vizitei Maiei Sandu la București. Din delegație au făcut parte Nicu Popescu și Andrei Spânu, adică cei doi miniștri care au fost în ultimele săptămâni la Moscova. Dacă Moscova nu a reușit să o aducă simbolic pe Maia Sandu la Moscova, atunci Kremlinul a decis să dea drumul la ultimatum chiar în ajunul vizitei Maiei Sandu la București, acolo unde era evident că discuțiile pe dimensiunea energetică vor ocupa un loc de frunte.
  • Moldova riscă să fie permanent hărțuită prin astfel de acțiuni politice de gherilă menite să îi scadă popularitatea. Numai dacă luăm în calcul că toată această criză a gazelor a încetinut mersul reformelor din primele 100 de zile cu mai bine de o lună de zile, este clar că Rusia joacă la obstrucție și va alimenta artificial în continuare astfel de crize la Chișinău.
Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova
Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova

Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
17 Jan 2022
Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei
Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei

Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Jan 2022
Ce ar putea învăța moldovenii despre „vectorul estic” din criza din Kazahstan
Ce ar putea învăța moldovenii despre „vectorul estic” din criza din Kazahstan

Criza din Kazahstan ar putea să îi convingă pe moldoveni, odată pentru totdeauna, că modelul propus în spațiul dominat de Rusia este unul falimentar și că trebuie să înceteze să oscileze între „vectorul estic” și cel occidental

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
10 Jan 2022
Scandalul Djokovic: o poveste cu politicieni, anti-vacciniști și naționaliști sârbi
Scandalul Djokovic: o poveste cu politicieni, anti-vacciniști și naționaliști sârbi

Scandalul Djokovic trece dincolo de sport sau de politici sanitare. Este totodată un episod al disputelor politice interne ale Australiei și un pretext de victimizare pentru anti-vacciniști și naționaliștii sârbi.

Vuk Velebit
Vuk Velebit
07 Jan 2022