Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

lichidtori

Astăzi trăim un atac de panică la nivel global, al doilea după accidentul de la Cernobîl. Și atunci, și acum, cei aflați în prima linie, „salvatorii”, luptă cu un inamic nevăzut purtând simple măști textile. Și atunci, și acum, dezinformarea și teoriile conspirației au amplificat în mod intenționat panica.

26 aprilie 1986 a picat într-o duminică luminoasă, parfumată; primăvara avea să fie înghițită apoi de norul radioactiv care venea de la Cernobîl și care avea să lase moarte în urmă. Românii au avut atunci noroc – norul s-a îndreptat către Belarus, spre nord-vest, și nu către sud.

Atunci când oamenii de știință suedezi au observat o creștere puternică a radiațiilor, au suspectat că sursa este pe teritoriul URSS. Moscova a negat. În schimb, a trimis soldații la Prîpeat, orașul construit pentru angajații centralei nucleare, fară să li se spună că își riscă viața. Aveau să fie cunoscuți ca „lichidatori”, dar și ca „salvatori”. A doua zi, cei peste 40.000 de locuitori ai oraşului au fost evacuați.

Sovieticii datorau omenirii o explicație – aceasta a venit abia pe 14 mai, de la Mihail Gorbaciov. Mai întâi, el anunță că situația este sub control: „Mulțumită măsurilor eficiente luate, putem spune acum că ceea ce a fost mai rău a trecut. Cele mai grave consecințe au fost evitate.” Apoi, în doua parte a discursului, se ocupă de guvernele, politicienii și mass media din „unele țări NATO, SUA în special”, care „au salutat incidentul”: „Aceștia au lansat o campanie nestăvilită antisovietică. Doar Cel de Sus știe câte au spus și scris în aceste zile despre «mii de victime», «gropi comune», «Kievul abandonat», «întreaga Ucraină otrăvită» și câte și mai câte… Una peste alta, ne-am confruntat cu un ghem uriaș de minciuni răutăcioase.” Gorbaciov a găsit și motivul acestei campanii: „ei aveau nevoie de un pretext pentru a ponegri URSS și politica sa internațională, pentru a minimiza impactul propunerilor sovietice privind interzicerea testelor nucleare și abolirea armelor nucleare”.

Moscova a admis că are nevoie de ajutor abia peste patru ani, în 1990. Centrala a fost securizată în 1986 și 2016, de o echipă internațională, la cererea Ucrainei. Peste patru milioane de oameni din Ucraina, Belarus şi Rusia trăiesc şi astăzi în zone contaminate radioactiv. Prîpeatul este un oraş-fantomă, din ce în ce mai căutat de turiști. Mihail Gorbaciov avea să afirme mai târziu că disoluția Uniunii Sovietice a început la Cernobîl.

Dezinformarea a acoperit tragedia cu o mâzgă groasă. Campania de sabotarea a adevărului continuă și astăzi iar teoriile conspirației abundă. Un serial realizat de HBO a provocat furie la Moscova. Kremlinul susține că ar fi doar o conspirație împotriva industriei nucleare rusești, calificând serialul drept dezinformare și acuzând CIA că nu este străină de accident. Presa de stat a anunțat că Rusia va realiza propria versiune cinematografică a evenimentelor.

În cazul pandemiei provocate de COVID-19, dezinformarea, știrile fake[1] și teoriile conspirației care însoțesc răspândirea virusului sunt la fel de letale. Una din sursele majore ale dezinformării este Moscova. În narațiunile create și amplificate de presa de stat sau pro-Kremlin se vorbește despre o armă creată de Pentagon în laboratoare din Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan și Georgia, despre arme biologice, unele create pentru a-i omorî pe italienii în vârstă, cum SUA a creat virusul în 2015, că sfârșitul UE este aproape, ca urmare a pandemiei, aceasta fiind varianta ocultei mondiale pentru un război mondial, cu scopul de a impune o tiranie globală și a asigura hegemonia americană. Pandemia a fost doar un alt pretext pentru a reveni asupra unor narațiuni fake întreținute de Kremlin după anexarea Crimeii.

Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.

Un document intern din 16 martie al Serviciului European de Acțiune Externă arată că „o campanie semnificativă de dezinformare dusă de presa de stat rusă și pro-Kremlin privind COVID-19 este în curs de desfășurare”, obiectivul fiind „agravarea crizei în țările occidentale”, în linia strategiei mai largi a Kremlinului de a „destabiliza societățile europene”. Au fost documentate peste 80 de cazuri de dezinformare. Principalele narațiuni fake sunt că UE a eșuat în incercarea de a face față crizei, este în pragul colapsului, este egoistă și și-a trădat propriile valori, trage foloase de pe urma crizei, în timp ce Rusia și China sunt puteri responsabile.

Campaniile de dezinformare sunt una din specialitățile serviciilor de informații sovietice și ruse: de-a lungul timpului, KGB a acuzat CIA că a răspândit febra Dengue în Cuba și malaria în Pakistan, că a fabricat HIV/SIDA, iar mai nou că vaccinurile produc autism și sunt o armă de supunere a populației în mâna ocultei mondiale.

Un raport al Departamentului de Stat din februarie 2020 a oferit informații despre campania de dezinformare rusă care a început în 20 ianuarie, documentând peste 2 milioane de tweeturi produse de troli și boți într-o perioadă de doar 3 săptămâni. Administrația americană a revenit apoi, spre sfârșitul lunii martie, cu noi informații despre campania Federației Ruse, dar și despre China și Iran.

Frica se consumă individual, panica este amplificată de mulțime; frica ne-a însoțit în evoluția ca specie, panica este frica contagioasă, patologică; frica este o emoție pe care o poți stăpâni, panica este incontrolabilă la nivelul unei comunități. Colectivitățile sunt prinse rar în vortexul panicii, în momente excepționale. Atunci când informațiile lipsesc sau sunt puternic distorsionate, panica poate fi devastatoare. Ceea ce trăim astăzi, această infodemie care însoțește pandemia, este zgomotul infernal al unui alt atac de panică la nivel global care nu implică un război.

Îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești în lume este fără precedent. Pentru democrațiile liberale, în epoca Fake News și a populismului, va fi un test; pentru regimurile autoritariste este ispita de a reveni la epoca Cernobîl.

Vă invităm la un Centenar Regal! Pe 25 octombrie se împlinesc 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I
Alte articole
De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.

Semne rele dinspre Orient

Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Sancțiunile, ca armă împotriva dictatorilor: un pistol cu capse

Sancțiunile, ca armă împotriva dictatorilor: un pistol cu capse

E foarte greu să „îmblânzești” o dictatură cu vorba bună. Singura metodă este ca regimul să fie, cumva, constrâns, să fie făcut să realizeze că există consecințe pentru comportamentul său. Metoda cea mai comună este cea a sancțiunilor; problema este că dictaturile pot avea o toleranță destul de ridicată la acestea.

Marian Voicu

03 Dec 2020
Marian Voicu

Timp de citire: 5 min
  • În cazul pandemiei provocate de COVID-19, dezinformarea, știrile fake[1] și teoriile conspirației care însoțesc răspândirea virusului sunt la fel de letale.
  • Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.
  • Pentru democrațiile liberale, în epoca Fake News și a populismului, va fi un test; pentru regimurile autoritariste este ispita de a reveni la epoca Cernobîl.
Fenta lui Dodon: dezertarea aparentă din politica internă și „defectarea” la Moscova
Fenta lui Dodon: dezertarea aparentă din politica internă și „defectarea” la Moscova

Anunțul brusc al lui Igor Dodon că se va retrage din politică și se va lansa în afaceri, la începutul săptămânii trecute, a ridicat mai multe semne de întrebare despre jocul pe care fostul președinte pro-rus de la Chișinău dorește să-l facă pentru viitor.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
25 Oct 2021
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.

Michael Švec
Michael Švec
21 Oct 2021
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău

Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Oct 2021
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
19 Oct 2021