DEZINFORMARE: Rușii din afara țării sunt discriminați

NARAȚIUNE: Rușii din afara țării sunt discriminați și toleranța din democrațiile occidentale nu este decât un mit.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Cea mai vulnerabilă în această situație este Republica Moldova, un stat mic și sărac, cu societatea divizată inclusiv pe criterii etnice, lingvistice și de politică externă, care se confruntă și cu un conflict secesionist la est, regiunea fiind controlată, de facto de Moscova, care deține acolo și un contingent militar care, oficial, păzește un depozit cu arme și muniții din perioada sovietică.

Republica Moldova este privită ca o potențială următoare țintă a Rusiei după Ucraina, iar mesajul ambasadei ruse are drept scop justificarea extinderii „operațiunii de “denazificare”, a comentat juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale. Și alți experți au comentat mesajul diplomației ruse drept o provocare.

Expertul finlandez Jussi Lassila a declarat presei locale că în condițiile în care Rusia a pierdut războiul informațional în favoarea Ucrainei și are tot mai puțini parteneri peste hotare, încearcă să justifice războiul în rândul cetățenilor săi plecați din țară, chiar dacă este de presupus că mulți dintre ei nu îl susțin.

OBIECTIV: Un număr mare de plângeri (documentate sau nu), ar putea fi invocate de Moscova pentru a justifica eventuale acțiuni menite să-și apere concetățenii. Intimidarea statelor în care au fost lansate aceste apeluri, astfel încât acestea să nu se alinieze poziției occidentale de sancționare a Rusiei și denunțare În cazul Republicii Moldova și/sau Finlandei, plângerile ar putea servi drept motive de presiune asupra ca minorităților ruse să le fie acordate drepturi/privilegii suplimentare. Demersul le transmite, totodată, cetățenilor ruși că Moscova rămâne puternică și este în măsură să-i apere, dar și că, dacă își părăsesc țara, odată ce ajung afară riscă să fie marginalizați.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Subminarea drepturilor minorității ruse și rusofone în Republica Moldova este una dintre mesajele permanente ale Moscovei, presei ruse, dar și ale unor politicieni locali. În Republica Moldova rușii reprezintă aproximativ 4% din populație (calculele nu se referă și la regiunea transnistreană), iar 20% reprezintă minorități naționale rusofone. Rusa are statut de limbă de comunicare interetnică, este studiată în școli. Aproximativ 20% din școlile din Republica Moldova sunt cu predare în limba rusă sau mixte.

România și Finlanda, la rândul lor, sunt țări recunoscute pentru că respectă drepturile minorităților.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Din cauza invaziei Rusiei în Ucraina opinia publică din mai multe state a devenit mai critică față de ruși. Dar atitudinea respectivă are în vizor, în primul rând, guvernanții ruși, este motivată de război și nu are substrat etnic, lingvistic sau religios

REACȚII OFICIALE: În Republica Moldova nu au fost înregistrate cazuri de discriminare pe criterii de apartenență etnică, iar mesajul Ambasadei Rusiei nu contribuie la păstrarea calmului în societate, a comentat mesajul Ambasadei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, Daniel Vodă „Această postare nu contribuie la atmosfera de calm din societatea noastră și rugăm partenerii să se abțină de la astfel de gesturi și să dea dovadă de o mai bună evaluare a situației din țara noastră.

Ținem să subliniem că în țara noastră sunt garantate drepturile tuturor locuitorilor, Republica Moldova fiind un model în regiune pentru conviețuirea în pace și siguranță între toți locuitorii ei, indiferent de proveniența etnică asumată de către aceștia.

În acest context, aducem la cunoștință că nu au fost sub nici o formă înregistrate cazuri de discriminare, mai ales pe criterii de apartenența etnică, Republica Moldova ghidându-se după mecanisme solide, europene, de prevenire a discriminării”, a scris Daniel Vodă.

Un comentariu similar a făcut într-o conferință de presă și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.