Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Demagog - Buletin de Chișinău (2021)

Poligonul moldovenesc pentru scenariile de propagandă și manipulare ale serviciilor speciale rusești

dodoncic
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Moldova's President Igor Dodon (L) shakes hands with Russian President Vladimir Putin (R) during their meeting at the Kremlin in Moscow, Russia, 30 January 2019.

Republica Moldova este de mult timp o țintă predilectă și în mare parte facilă pentru acțiunile de influență ale Federației Ruse. Limba rusă cunoscută de mai toți cetățenii, afinitățile cu Moscova, directe sau prin rudele plecate la muncă acolo, media și programele de entertainment televizat, sau chiar nostalgiile sovietice pentru cei trecuți de vârsta a două, sunt doar câteva ingrediente din rețeta care leagă mental și fizic o bună parte a societății moldovenești de Federația Rusă.

Rusia nu mai investește demult vreun ban în Republica Moldova, în schimb consideră acest stat un satelit ce trebuie păstrat pe orbita sa de influență, iar serviciile speciale ruse lucrează în acest sens, în tandem cu unele forțe politice de la Chișinău .

Cel mai mare cotidian german, Bild, a publicat la mijlocul săptămânii o serie de documente interesante în care se arată că serviciile speciale ruse pregăteau să implementeze sau erau pe cale să desfășoare o serie de acțiuni manipulatorii asupra votanților din Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020.

La acea data și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a vorbit despre niște documente cu cifre și indicații din partea Rusiei către Partidul Socialiștilor din Moldova, condus de Igor Dodon, dar cazul nu a beneficiat de prea multă publicitate, deoarece cel care-l dezvăluia era și el un personaj cu deficiențe de credibilitate și cu strânse legături cu Rusia.

De data aceasta, documentul care conține planurile Rusiei a ajuns în posesia Ministerului de Interne al Germaniei, care apoi l-a scurs în presă, mai precis cotidianului Bild. Suma descrisă în document este de 11,5 milioane de euro. Banii erau repartizați fie direct către unii actori politici, pentru cumpărare de influență politică, fie pentru mai multe scenarii ce se subscriu unor operațiuni de manipulare a opiniei publice.

Documentul poate fi văzut ca un semnal de alarmă cu privire la posibile operațiuni ale Kremlinului în contextual în care Germania se pregătește pentru alegerile parlamentare din 26 septembrie Totodată, documentul arată că, deocamdată, Rusia nu renunță la un anumit timp de acțiuni deși Berlinul pare să adopte o poziție tot mai soft față de Moscova – fapt care contravine și intereselor americane.

Plimbări cu autocarul și „amenințarea loviturilor de stat”

Documentul publicat de Bild detaliază 17 scenarii și proiecte pe care beneficiarii acestor fonduri, respectiv PSRM-ul lui Igor Dodon, trebuiau să le implementeze. Dacă unele dintre aceste operațiuni de influență au putut fi oprite de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, altele par să continue în forme apropiate de cele gândite inițial de Kremlin. 

Din toată lista proiectelor gândite de Moscova, unul atrage atenția cu precădere. Este vorba despre „proiectul Maidan” care presupunerea racolarea și aducerea în Republica Moldova a unor cetățeni ucraineni anti-ruși din vestul Ucrainei, sub pretextul unor excursii gratis în Republica Moldova.

Astfel, după ce erau plimbați cu autocarul prin Moldova, aceștia trebuiau reținuți și acuzați că ar fi venit cu gândul de a organiza un Euromaidan la Chișinău. Mai precis, o „revoluție portocalie” de tipul celei de la finele lui 2013 de la Kiev, Ucraina, care a alungat regimul prorus condus de Viktor Ianukovici, refugiat ulterior în Rusia. 

Sperietoarea „revoluțiilor portocalii” făcute de Occident în spațiul ex-sovietic este una dintre principalele narațiuni care se regăsește în arsenalul propagandistic al Kremlinului. 

Chiar dacă acest proiect a eșuat la alegerile prezidențiale de anul trecut, există în Republica Moldova un partid care a ales să se promoveze tot prin intermediul unor acțiuni de provocare în zone cu potențial conflictual ale Republicii Moldova - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Dacă în România autocarul AUR s-a plimbat înaintea parlamentarelor din decembrie 2020 prin multe orașe mari din țară, iar liderii formațiunii s-au victimizat politic și au făcut scandal pe unde au mers, astăzi AUR a exportat metoda și în Republica Moldova.

Diferența este mobilitatea acțiunii: AUR nu a ales să meargă în toată Republica Moldova să își promoveze politica și agenda electorală, ci s-a dus direct la Comrat, principalul oraș din Autonomia Găgăuză, cu majoritatea populației rusofonă, acolo unde activiștii partidului au început să scandeze mesaje inflamatoare precum: „Găgăuzia, pământ românesc!”.

Gonit rapid din Comrat, autocarul AUR și-a continuat periplul și s-a oprit apoi la un punct de trecere dintre teritoriul constituțional al Republicii și regiunea separatistă transnistreană. Mai precis în localitatea Varnița, cea de dinaintea orașului Tighina controlat de separatiști.

De circa o săptămână, AUR și-a campat autocarul și corturile în „zona de vamă” și creează tensiuni cu grănicerii regimului separatist de la Tiraspol. Pentru ca acțiunea să includă și mai multă tensiune la nivel oficial, AUR și-a adus și parlamentarii din România pentru a-i provoca pe grănicerii transnistreni. Reprezentanții AUR nu  au putut explica rațional de ce au ales să nu facă campanie de tip clasic, cu autocarul prin toată Republica Moldova, ci au preferat să campeze direct în așa-numita vamă cu regiunea separatistă transnistreană.

Este mai degrabă improbabil ca cetățenii ce trăiesc în stânga Nistrului, cunoscuți ca simpatizanți ai partidelor de stânga proruse și care l-au votat în proporție de peste 85% pe Igor Dodon, să fie convinși de AUR să își schimbe opțiunea politică la 180 de grade. 

Întrebat dacă ce face AUR acum prin „acțiunea autocarul” nu se aseamănă cu „proiectul Maidan” gândit de serviciile secrete rusești la prezidențialele din noiembrie 2020, președintele AUR Moldova, Vlad Bilețchi, un fost activist unionist de la Chișinău, a evitat un răspuns direct, vinerea trecută, în cadrul unor dezbateri de la Pro TV Chișinău.

„Eu nu recunosc această regiune autoproclamată și nerecunoscută și vă îndemn și pe Dvs., deoarece nimeni în lume nu i-a recunoscut. Este teritoriul inalienabil și integrant al Republicii Moldova. Avem acolo peste 300.000 de moldoveni care au drept de vot, care au dreptul la viață, la existența și liberă exprimare”, a spus Bilețchi. El a adăugat că toate aceste drepturi sunt zilnic „violate de gardiștii ruși care au cotropit Republica Moldova în 1992”.

„Noi am semnat pacea cu Federația Rusă atunci și dumnealor încalcă în fiecare an și zi legislația Republicii Moldova și tratatele internaționale. Suntem singurul partid care a încercat să ajungă acolo și vom ajunge acolo pentru a face campanie electorală pentru că ei sunt moldovenii noștri și ne vom bate pentru drepturile lor. Cei care ne califică pe noi drept provocatori fac jocul Federației Ruse. Aceste declarații despre o pretinsă „provocare” sunt trase la indigo cu ce declară acei separatiști și gardiști”, a mai declarat Bilețchi.

Operațiunile din rețelele sociale

Alte exemple din documentul publicat de Bild scot în evidență o serie de operațiuni gândite de la Moscova pentru a fi aplicate în Republica Moldova, de data această în mediul virtual.

Un alt proiect de anul trecut care pare să fie aplicat astăzi pe rețelele de socializare este „Moldova spumoasă”. În varianta inițială era vorba despre un canal de Telegram care trebuia să producă 80% știri adevărate și 20% știri false. Scopul lui era să inducă în rândul votanților o neîncredere totală în clasa politică și astfel să îi demobilizeze. În faza de creștere a proiectului, trebuia să fie mimată o adversitate față de socialiștii lui Igor Dodon; pasul doi ar fi fost ca noul canal să militeze pentru un lider ferm care să facă ordine în țară, ceea ce coincide cu imaginea pe care caută să o aibă Dodon. 

Un astfel de proiect este „Mercury Detox”, care a început ca pagina de Facebook, iar recent a anunțat că se mută pe Telegram din cauza cenzurii la care ar fi supus. Meme-urile Mercury Detox sunt îndreptate împotriva partidelor pro-europene, au un caracter anti-occidental și transmit pe alocuri mesaje rasiste și xenofobe, ambalate într-un context hilar. De altfel, canalul se află în monitorizarea discursului de ură făcută de experții Promo-LEX, asociație care luptă pentru drepturile omului.

Un alt proiect, potrivit Bild, era „Moldova dependentă” menit să prezinte canalele de Telegram pro-occidentale ca fiind dependente politic și să dezvăluie „adevăratele motive” ale autorilor. Pentru fiecare canal Telegram, serviciile secrete rusești planificaseră un director remunerat cu 1.000 de euro pe lună și doi „jurnaliști”, plătiți lunar fiecare cu 400 de euro.

Astfel de canale populare de Telegram cu conținut prorusesc și antioccidental se regăsesc acum și la apropiații lui Igor Dodon, cum ar fi deputatul Bogdan Țârdea, ideologul și principalul coordonator al campaniilor PSRM în mediul online, dar și fostul consilier prezidențial și purtător de cuvânt al lui Igor Dodon, ziaristul Ernest Vărdănean. Ambii sunt cunoscuți ca unii dintre principalii comunicatori ai PSRM. Canalul de Telegram al lui Țârdea are 2.065 de membri și tirajează opinii proprii și articole pozitive la adresa Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) de pe alte canale.

Canalul lui Țârdea duce o activitate susținută cu câteva zeci de postări pe zi, majoritatea în limba rusă. Pe de altă parte, canalul lui Ernest Vărdănean cu 7.450 de membri care face propagandă politică pro BeCS și și pe diferite chestiuni internaționale, mai ales problemele caucaziene, Vărdănean fiind etnic armean.

Propagandă anti-occidentală și împotriva partidelor proeuropene mai fac și canalele de Telegram Moldova Elections (2.500 de ), Moldavski Vagon (2.100), Sputnik Moldova (4.750), Igor Dodon (7.917) BlocknotMD (2.155). 

De asemenea, o serie de personaje apropiate în trecut oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, au trecut acum în tabăra prorusă, de unde continuă același acțiuni de manipulare și intoxicare a publicului. Din această zonă este canalul de Telegram al jurnalistului Gabriel Călin cu 800 de cititori, Bazar Politic cu 1.482 de membri și Telegraph.md (333).

Toate aceste canale de pe rețelele de socializare fac parte din armata de propagandă afiliată forțelor politice proruse și anti-europene de la Chișinău.

Documentul publicat de Bild arată că această armată ar putea fi coordonată și finanțată chiar de serviciile secrete ale Rusiei, cu scopul de a denigra tot ce este pro-occidental și de a potența mesajele Partidului Socialist din Republica Moldova, condus de Igor Dodon. 

Obiectivul acestei campanii orchestrate ar putea trece dincolo de simpla impunere a filo-rușilor la conducerea Moldovei. Recentele dezvăluiri sugerează că Republica Moldova rămâne în continuare un poligon de testare a unor inițiative ale serviciilor speciale rusești cu menirea de a fi implementate, la scară mai largă, în țări unde Moscova are mize majore. În cazul de față în Germania, acolo unde Rusia vrea o apropiere de viitorul guvern de la Berlin și totodată tintește blocarea unui consens politic și reîncălzirea relațiilor transatlantice dintre Germania și noua administrație de la Casa Albă, condusă de președintele Joe Biden.

Carte recomandata
Alte articole
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 3: Moldova, la răscruce

DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 3: Moldova, la răscruce

Republica Moldova se află la răscruce, spun politicieni și analiști care caută să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare din iulie. Aceasta nu e, nici pe departe, prima „răscruce” din istoria electorală a țării: cam de fiecare dată când au avut loc alegeri în ultimii 30 de ani, cineva le-a descris drept cruciale pentru viitorul țării. Indiferent pentru ce au optat moldovenii – că le-au dat votul celor care promiteau salvarea sau celor despre care li s-a spus că vor aduce duce dezastrul – țara a bătut pasul pe loc și a rămas una dintre cele mai corupte și, probabil, cea mai săracă din Europa.

„Republica Moldova nu are nimic de câștigat din apropierea de UE”

„Republica Moldova nu are nimic de câștigat din apropierea de UE”

UE nu i-ar fi oferit beneficii de natură materială Republicii Moldova și nici nu i-ar fi facilitat cadrul pentru dezvoltare.

Fals
Adevărat
Mesaj românofob promovat de guvernarea de la Chișinău despre calitatea medicilor din România

Mesaj românofob promovat de guvernarea de la Chișinău despre calitatea medicilor din România

Oficiali de la Chișinău au căutat să mascheze proasta gestionare a pandemiei atacând medicii trimiși în ajutor de România.

Fals
Adevărat
Timp de citire: 8 min
  • Rusia ar fi pregătit, în 2020, un plan de influențare a alegerilor din Republica Moldova, dar l-ar fi abandonat când s-a aflat de el. O analiză a actualei campanii sugerează, însă, că cel puțin parțial, ideile serviciilor secrete rusești sunt în continuare puse în practică.
  • Din toată lista proiectelor gândite de Moscova, unul atrage atenția cu precădere. Este vorba despre „proiectul Maidan” care presupunerea racolarea și aducerea în Republica Moldova a unor cetățeni ucraineni anti-ruși din vestul Ucrainei, sub pretextul unor excursii gratis în Republica Moldova. Chiar dacă acest proiect a eșuat la alegerile prezidențiale de anul trecut, există în Republica Moldova un partid care a ales să se promoveze tot prin intermediul unor acțiuni de provocare în zone cu potențial conflictual ale Republicii Moldova - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
  • Un alt proiect de anul trecut care pare să fie aplicat astăzi pe rețelele de socializare este „Moldova spumoasă”. În varianta inițială era vorba despre un canal de Telegram care trebuia să producă 80% știri adevărate și 20% știri false. Scopul lui era să inducă în rândul votanților o neîncredere totală în clasa politică și astfel să îi demobilizeze.
  • Obiectivul acestei campanii orchestrate ar putea trece dincolo de simpla impunere a filo-rușilor la conducerea Moldovei. Recentele dezvăluiri sugerează că Republica Moldova rămâne în continuare un poligon de testare a unor inițiative ale serviciilor speciale rusești cu menirea de a fi implementate, la scară mai largă, în țări unde Moscova are mize majore.
Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova
Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova

Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Jul 2021
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă

Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
12 Jul 2021
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan

Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
10 Jul 2021
Lenin îmbrăcat în pungi de plastic, fata din sicriu și politicieni bătăuși – sau cum a fost campania electorală din Republica Moldova
Lenin îmbrăcat în pungi de plastic, fata din sicriu și politicieni bătăuși – sau cum a fost campania electorală din Republica Moldova

La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
09 Jul 2021