Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Demagog - Buletin de Chișinău (2021)

Campania electorală de la Chișinău, dominată de discursul de ură

CoalitiaFamilie
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Orthodox priests with believers take part in a protest against a rally organized by the LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender) community in front of Stefan cel Mare monument in Chisinau, Moldova, 19 May 2019. Protesters ask to mentain the traditional family and to fight with the LGBT propaganda

Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din Republica Moldova, un competitor politic major – blocul format de comuniști și socialiști – adoptă un mesaj central de campanie ferm xenofob, care se încadrează în definiția discursului de ură (hate speech). Cele două formațiuni nu sunt însă singurele care apelează la un astfel de discurs. Străinii, persoanele în etate, femeile, comunitatea LGBTQI etc. au fost vizate în actuala campanie de discursul de ură.

„Nu dăm țara străinilor”: mitul cetății asediate

Pe panourile electorale puse în Chișinău de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), condus de foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, se poate citi următorul slogan: „Moldova este în pericol. Nu dăm țara străinilor”. Mesajul este scris bilingv, cu majuscule în română și cu litere roșii în rusă.

Comuniștii și socialiștii din Republica Moldova aplică astăzi strategii de propagandă folosite încă din anii 1920 – 1930 în Uniunea Sovietică, centrate pe mitul „cetății asediate”, ce continuă să fie folosit și după 100 de ani în acest spațiu.

Mitul „cetății asediate” este legat de percepția sovietică despre lume: cetățenilor li se spunea că dușmanii încercuiau Uniunea în exterior și căutau să o submineze și din interior. Bolșevicii preluaseră aceste idei de la Rusia Țaristă, care împotriva dușmanului exterior (în Primul Război Mondial, Germania) folosise propagandă încărcată de xenofobie. În interior, teoriile conspirației, discursurile xenofobe și antisemite îndreptate împotriva evreilor erau, de asemenea, omniprezente.

Bolșevicii s-au folosit de mitul cetății asediate imediat după „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”, în timpul Războiului Civil ce a urmat.

Cercetătoarea rusă Olga Velikanova de la Universitatea din Toronto, explică în lucrările sale că „suspiciunea, conspirația, imaginea inamicului, ideea încercuirii imperialiste, secretomania – toate aceste reprezentări își au originea în frică”. Cetățeanului de rând îi este frică de autoritate, război și apocalipsă, în timp ce regimurilor le este frică de proprii cetățeni și de agresiunea externă.

Toate acestea sunt folosite și în Rusia de astăzi de regimul Putin și sunt exportate în spațiul ex-sovietic, unde apelează la ele politicienii pro-ruși.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens, este discursul ținut de Vladimir Putin după anexarea Crimeii în martie 2014.

„Avem toate motivele să presupunem că infama politică de izolare [containment policy -n.r.], condusă în secolele 18, 19 și 20, continuă și astăzi. Ei [Occidentul -n.r.] încearcă în mod constant să ne măture într-un colț pentru că avem o poziție independentă, pentru că o menținem și pentru că numim lucrurile așa cum sunt și nu ne complacem în ipocrizie. Dar există o limită la toate”, spunea Putin.

Mitul cetății asediate include ideea unei lupte între bine și răul care îl asediază, de aceea este nevoie de un inamic extern, un asediator. Este exact ceea ce fac astăzi comuniștii lui Voronin și socialiștii lui Dodon prin portretizarea românilor, europenilor și a blocului militar NATO drept acel „rău” la care moldovenii trebuie să reziste.

Încă din prima zi a creării BeCS-ului, pe 14 mai, Dodon a scris că „factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudovalori, anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre”.

„De asemenea, se urmărește lichidarea identității moldovenești, inclusiv prin interzicerea limbii moldovenești. Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor etc. În acest context, membrii Consiliului Republican au fost unanimi în opinia privind necesitatea unificării forțelor politice patriotice capabile să învingă în alegeri și să asigure o guvernare profesionistă, responsabilă, cu experiență, în interesul cetățenilor țării și nu în folosul altor forțe străine”, mai scria liderul socialist.

În ceea ce privește NATO, la rampă a ieșit cu acuzații rasiste și xenofobe celălalt lider al BeCS, fostul președintele Vladimir Voronin. „Asta vă doriţi, dragi alegători, când veţi vota pentru parlament? Vă doriţi ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al ţării? Şi pentru ca soldaţii NATO să vină aici şi să aveţi copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriţi? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a declarat Voronin într-o emisiune politică difuzată de postul TVC 21 pe 14 mai.

Vehiculele discursului de ură: politicieni, mass-media și social media. Geopolitică și război hibrid

Două rapoarte de monitorizare ale discursului de ură au fost întocmite recent de asociația Promo-LEX, care monitorizează de mai mulți ani acest fenomen în Republica Moldova. Experții asociației au identificat 59 de cazuri de discurs de ură în perioada de monitorizare 11 mai – 7 iunie, dintre care 15 cazuri au fost generate de opt concurenți electorali înscriși în cursa pentru ocuparea unui loc de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit monitorizării, mesajele de intoleranță au țintit diverse grupuri: politicieni, femei, minoritatea LGBTQI, persoane cu dizabilități, romi, bărbați, migranți etc. Autorii celor două rapoarte de monitorizare mai scriu că 29 din aceste cazuri au fost înregistrate pe rețelele de socializare.

Spre exemplu, autorii menționează că numai între 11-24 mai, liderul Partidului Nostru și primarul orașului Bălți, Renato Usatîi,  a utilizat forme de exprimare intolerantă în cinci cazuri. Din cele cinci cazuri înregistrate, trei au luat forma unor asocieri negative cu persoanele LGBTQI cu scopul de a-i denigra pe contracandidații săi, Igor Dodon și Vladimir Voronin. 

De asemenea, liderul unionist al Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, a afirmat, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV, difuzată pe 19 mai că: „Din punctul meu de vedere, ultima disperare a socialiștilor și comuniștilor este să aduci un moș senil care mâine, poimâine se poate întâmpla ceva cu el în parlament și să-l faceți salvatorul stângii în situația dată,”; limbaj denunțat în raport drept „discriminatoriu pe criteriul de vârstă”. 

Un alt exemplu este cel al deputaților socialiști Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco care au organizat pe 13 mai un briefing de presă în care au cerut modificarea Constituției astfel încât aceasta să fie interzise căsătoriile între parteneri de același sex și să apară prevederea că părinți ai copiilor reprezintă tata – părinte de sex masculin și mama – părinte de sex feminin. 

„Întrucât Constituția Republicii Moldova, prin art. 48, alin. (2), stabilește clar definiția familiei, declarațiile deputatului Vasile Bolea doar au creat o problemă falsă, dar care în mod indirect a promovat discriminarea persoanelor LGBTQI[...] Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare și alte organizații ale societății civile au publicat o reacție prin care au calificat declarațiile drept un act de „promovare electorală” și de deturnare a dezbaterilor electorale în preajma alegerilor din cauza unor subiecte false și a inventării unor pericole inexistente”, se arată în raport. 

Expertul Promo-LEX pe monitorizarea discursului de ură, Irina Corobcenco, a declarat pentru Veridica.ro că, în ceea ce privește partidele de stânga, un rol important în propagarea discursului de ură îi revine mass-mediei asociate cu acestea, unde un astfel de discurs este mai prezent decât la concurenții electorali. Irina Corobcenco a mai spus și că, în general, se remarcă o tendință de creștere în mediul online a acestor tipuri de mesaje.

„Ambele partide care au format acest bloc [BeCS] și-au asumat un discurs și un mesaj comun. Campania a debutat cu acel mesaj xenofob publicat, postat și răspândit prin intermediul bannerelor stradale „Moldova este pericol și noi nu dăm țara străinilor”. Acesta este de fapt un mesaj care a fost urmat de alte mesaje homofobe, xenofobe sau de ură din partea concurenților acestor două partide. Diferența este că acum, ceea ce fac fac cei din BeCS cu acest mesaj electoral este să îl facă foarte evident. Se accentuează acest mesaj în toate aparițiile TV, interviuri și toate instituțiile media care susțin campania acestui bloc electoral la fel. Repetă zilnic același mesaj dorind ca acesta să fie perceput ca o problemă reală și nu una politicianistă”, a declarat Corobcenco. 

 De asemenea, expertul politic Mihai Isac a declarat că elitele politice de la Chișinău folosesc geopolitica în interesele lor de mascare a corupției, inclusiv prin uzitarea discursului de ură. 

„O parte a actorilor politici folosesc în continuare sperietoarea NATO, a unirii cu România ori amenințarea LGBTQI pentru a distrage atenția de la problemele reale ale populației. Toate partidele au incluse aspecte geopolitice în programul lor. Aici vorbim de neutralitatea promovată de Partidul Șor, BeCS, Partidul Nostru și alte partide de orientare politică de stânga. Pe acest segment este clară influența rusă care luptă prin toate mijloacele împotriva extinderii NATO. Republica Moldova este în continuare un câmp de testare al războiului hibrid”, a conchis el. 

 

Carte recomandata
Alte articole
România îi pe împiedică pe cetățenii moldoveni să meargă la muncă în Occident

România îi pe împiedică pe cetățenii moldoveni să meargă la muncă în Occident

Știre falsă prin care se încearcă influențarea electoratului proeuropean și a rudelor acestora care sunt plecate la muncă în Occident.

Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Republica Moldova, (din nou) la răscruce. Alegerile din 11 iulie – ultima șansă pentru un stat în derivă?

Republica Moldova, (din nou) la răscruce. Alegerile din 11 iulie – ultima șansă pentru un stat în derivă?

O simplă căutare pe Google dă zeci de titluri în presa din Republica Moldova și România de genul „Republica Moldova, la răscruce”, începând cu 2009 încoace și, mai ales, în preajma alegerilor. Probabil alte zeci de titluri asemănătoare s-au scris și până în 2009, doar că au rămas în arhiva redacțiilor, fără a mai ajunge pe Internet. Ideea este că lucrurile s-au schimbat prea puțin în Republica Moldova în ultimul deceniu și la fel de puțin în ultimele două decenii sau în cei 30 de ani de Independență. Și fiecare scrutin este privit de cetățeni nu doar cu speranță că lucrurile se vor schimba, dar și cu teama că dacă vin „ceilalți”, vor întoarce iarăși totul la 180 de grade (sau, la 380, cum spunea cândva un fost președinte de Parlament).

Timp de citire: 7 min
  • Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din Republica Moldova, un competitor politic major – blocul format de comuniști și socialiști – adoptă un mesaj central de campanie ferm xenofob, care se încadrează în definiția discursului de ură (hate speech). Cele două formațiuni nu sunt însă singurele care apelează la un astfel de discurs. Străinii, persoanele în etate, femeile, comunitatea LGBTQI etc. au fost vizate în actuala campanie de discursul de ură.
  • Comuniștii și socialiștii din Republica Moldova aplică astăzi strategii de propagandă folosite încă din anii 1920 – 1930 în Uniunea Sovietică, centrate pe mitul „cetății asediate”, ce continuă să fie folosit și după 100 de ani în acest spațiu.
  • Cercetătoarea rusă Olga Velikanova de la Universitatea din Toronto, explică în lucrările sale că „suspiciunea, conspirația, imaginea inamicului, ideea încercuirii imperialiste, secretomania – toate aceste reprezentări își au originea în frică”. Cetățeanului de rând îi este frică de autoritate, război și apocalipsă, în timp ce regimurilor le este frică de proprii cetățeni și de agresiunea externă.
  • Expertul politic Mihai Isac a declarat că elitele politice de la Chișinău folosesc geopolitica în interesele lor de mascare a corupției, inclusiv prin uzitarea discursului de ură. „O parte a actorilor politici folosesc în continuare sperietoarea NATO, a unirii cu România ori amenințarea LGBTQI pentru a distrage atenția de la problemele reale ale populației. Toate partidele au incluse aspecte geopolitice în programul lor. Aici vorbim de neutralitatea promovată de Partidul Șor, BeCS, Partidul Nostru și alte partide de orientare politică de stânga. Pe acest segment este clară influența rusă care luptă prin toate mijloacele împotriva extinderii NATO. Republica Moldova este în continuare un câmp de testare al războiului hibrid”, a conchis el.
Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova
Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova

Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Jul 2021
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă

Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
12 Jul 2021
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan

Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
10 Jul 2021
Lenin îmbrăcat în pungi de plastic, fata din sicriu și politicieni bătăuși – sau cum a fost campania electorală din Republica Moldova
Lenin îmbrăcat în pungi de plastic, fata din sicriu și politicieni bătăuși – sau cum a fost campania electorală din Republica Moldova

La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
09 Jul 2021