Donații
Veridica.md
Rusia folosește crimele de război ca o armă pentru a-și înfrânge adversarii, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și cum se asigură Kremlinul că va câștiga alegerile în Rusia și Ucraina ocupată.
AGENTS.MEDIA: Autoritățile ar putea înăspri controlul votului bugetarilor la alegerile primarului Moscovei
Primăria Moscovei va controla de la distanță votul electronic al angajaților din departamentele și organizațiile bugetare subordonate la alegerile locale din luna septembrie, a informat o sursă care are acces la corespondența internă a întreprinderilor municipale. Câteva mărturii în acest sens au fost consemnate și de organizația „Golos” [asociație de ONG-uri specializată în apărarea drepturilor alegătorilor].
Potrivit aceleiași surse, există planuri de a controla angajații centrelor de servicii „Moi documentî”, ai ziarelor „Vecerneia Moskva”, „Metro” și ai tuturor publicațiilor orășenești, precum și ai Departamentului muncii și protecției sociale.
Astfel, fiecare angajat trebuie să prezinte conducerii departamentului (care va trimite documentele superiorilor) o listă de cinci moscoviți care vor participa la alegeri și vor vota „corect”, a relatat sursa Agents. Asemenea liste au existat și în timpul alegerilor din anii trecuți. În acest an, în liste vor fi indicate și numerele de telefon ale alegătorilor, ceea ce va permite verificarea participării lor la vot.
Bugetarii din cadrul organizațiilor municipale discută în grupuri de chat că, în ziua votului, „vor fi verificați cine a votat”. „Nu se știe dacă e vorba de acces de la distanță sau de vreun software (instalat pe telefon)”, a spus sursa noastră, care a adăugat că potrivit datelor sale, dacă persoanele indicate în listă nu vor merge la vot, cei care le-au inclus vor trebui să le telefoneze și „să le stimuleze în orice fel să voteze”.
În plus, angajații centrelor „Moi documentî” vor fi obligați să prezinte screenshotul votului lor electronic, a spus sursa.
În „Registrul abaterilor electorale” al organizației Golos sunt deja înregistrate câteva asemenea cazuri. Unul dintre reclamanți a povestit că bugetarilor li s-a ordonat „să aducă la vot trei persoane” și să indice numerele lor de telefon. Iar conducerea unei întreprinderi locativ-comunale din capitală i-a cerut unui subaltern să aducă la vot cinci persoane și l-a „amenințat că va fi concediat în cazul neîndeplinirii planului”, a povestit acesta. […]
Primele cazuri de mobilizare pentru scrutin a bugetarilor au apărut la începutul lunii august, când reprezentanți ai structurilor municipale ale Afacerilor Interne au fost adunați și li s-a spus să voteze electronic, a povestit pentru Agents un reprezentant al canalului de Telegram „Vîborî vsem ȚÎC”. El a adăugat că, pe 25 august, la Moscova a avut loc testarea votului electronic, la care au participat angajați din mai multe întreprinderi municipale, în special de la Serviciul de salvatori. Același interlocutor a afirmat că antrenorii de la școlile sportive din Moscova le-au trimis scrisori părinților elevilor cu îndemnul de a participa la testare.
„Conducerea unei întreprinderi de stat este nemulțumită de numărul angajaților care au participat la testare și a trimis scrisori managementului – cel puțin 80% din angajați trebuie să participe pe 8-10 septembrie la votul electronic”, a relatat reprezentantul „Vîborî vsem ȚÎC”.
Votul electronic la distanță a fost introdus la Moscova în 2019. Procedura a fost criticată pentru faptul că nu poate fi monitorizată de observatori independenți. La alegerile pentru Duma de stat din 2021, la Moscova, 8 din 15 candidați din „lista lui Sobianin” au pierdut scrutinul după numărarea buletinelor de vot tipărite pe hârtie, însă victoria le-a fost asigurată ulterior, prin votul electronic.
ISTORIES: Pe cine promovează Rusia în organele legislative din teritoriile ocupate
În perioada 8-10 septembrie, Rusia va organiza primele alegeri de la declanșarea războiului în teritoriile ucrainene anexate – în regiunile Herson și Zaporojie și în DNR și LNR. Ulterior, acolo vor fi formate parlamente locale. Noii deputați vor numi conducerea regională și municipală – locuitorii nu vor participa la alegerea autorităților executive.
Alegerile în teritoriile ocupate vor avea loc doar pe liste de partid; astfel, populația locală nu-și va da votul pentru candidați concreți. La fel s-au desfășurat și alegerile locale în Crimeea anexată, în 2014. Comisiile electorale ale teritoriilor anexate nici nu aveau de gând să publice listele candidaților propuși de partid „din motive de securitate a candidaților”.
Deși rezultatele alegerilor sunt decise deja și majoritatea locurilor vor fi atribuite deputaților „Edinaia Rossia”, alte partide rusești participă și ele la scrutin. Istories împreună cu Conflict Intelligence Team au cercetat listele candidaților – promovați de partidul de guvernământ, dar și cele ale partidelor de decor. Printre candidați se regăsesc funcționari cu legături la Kremlin, un moscovit mobilizat, persoane corupte și învinuiți de crime de război.
În general, partidele încearcă să atragă populația locală să participe la alegeri. 71% din candidații din Zaporojie și Herson sunt originari din aceste regiuni. Cei mai mulți candidați locali are Partidul Comunist (89%) și Spravedlivaia Rossia (85%), însă Edinaia Rossia și LDPR nu au încredere în reprezentanții locali – doar jumătate din candidații acestora sunt localnici (55% și 57%). […]
Autoritățile ruse încearcă să creeze iluzia unor alegeri la care participă mai multe partide, deși în teritoriile ocupate sunt puțini doritori. O treime din candidații din regiunile Herson și Zaporojie sunt femei casnice, pensionari, studenți sau șomeri cu un venit nesigur. Majoritatea candidaților de acest fel sunt promovați de Spravedlivaia Rossia, PC și LDPR. Partidul de guvernământ, Edinaia Rossia, e reprezentant de toți cei care au fost de acord să conducă așa-numitele administrații militaro-civile și să colaboreze cu ocupanții (șefii organelor de conducere locală și organizațiilor de stat, funcționari și bugetari).
Astfel, Edinaia Rossia o propune pentru funcția de deputat în duma regiunii Zaporojie pe „șefa” administrației din Melitopol Galina Danilcenko, a doua pe listă după „conducătorul” regiunii Zaporojie Evghenii Balițkii. Ea a lucrat mulți ani la întreprinderea de familie a acestuia. În primii zece se regăsește și autoproclamatul primar al orașului Berdeansk Alexandr Saulenko, condamnat în Ucraina la 15 ani de închisoare. Mai mulți participanți la aceste alegeri sunt condamnați în Ucraina pentru colaboraționism.
Pe la mijlocul listei Edinaia Rossia se regăsește președintele numit al Judecătoriei regionale Zaporojie, Roman Batrșin, care anterior a deținut funcția de președinte al instanței judecătorești din Smolensk și doar cu puțin timp în urmă a devenit „de-al casei” în regiunea ocupată. La apelul telefonic al jurnaliștilor de la Istories, a răspuns un bărbat cu vocea asemănătoare cu cea a lui Batrșin. „Dvs. nu vorbiți cu mine. El acum lipsește”, a spus acesta când a auzit întrebarea despre alegeri. […]
Potrivit sondajelor VCIOM [centrul de stat de cercetare a opiniei publice], alegerile din toate cele patru teritorii ocupate vor fi câștigate de Edinaia Rossia, cu o susținere mai mare chiar decât s-a înregistrat în regiunile Rusiei: 89% vor vota pentru acest partid în regiunea Zaporojie, 83% - în DNR, aproximativ 80% - în LNR și regiunea Herson. Astfel, organele legislative vor fi constituite practic din „edinoroși”. […]
O altă particularitate specifică listelor candidaților pentru funcțiile de deputați în regiunile anexate – promovarea mai multor cupluri căsătorite, sau chiar familii întregi, din generații diferite. Astfel de candidați pe listele partidelor reprezintă încă o dovadă a faptului că principala problemă pentru organizatorii alegerilor din septembrie în regiunile ocupate a fost să găsească doritori să participe la acest scrutin. […]
CHERTA.MEDIA: „Rusia folosește în mod intenționat durerea ca pe o armă”. Interviu cu activista pentru drepturile omului Alexandra Matviiciuk despre crimele de război comise în Ucraina
Războiul din Ucraina nu e un război dintre două popoare, e un război dintre două sisteme – autoritar și democratic – consideră activista pentru drepturile omului Alexandra Matviiciuk. Ea este președinta Centrului pentru libertățile civile, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2022 pentru „eforturi remarcabile în documentarea crimelor de război, încălcărilor drepturilor omului și abuzurilor de putere”. Centrul a documentat zeci de mii de crime de război comise de trupele ruse în Ucraina. […]
- În ce constă munca voastră și cum are loc colectarea datelor despre crimele de război?
- Am fost prima organizație din Ucraina care a trimis grupuri mobile pentru a documenta crimele de război în Crimeea și în regiunile Lugansk și Donețk. Era sfârșitul lui februarie 2014, iar noi încă nu conștientizam că războiul a început. Cu atât mai mult nu ne puteam imagina cât va dura acesta. Însă, chiar de atunci ne-am concentrat pe cazuri de răpire, viol, tortură și uciderea oamenilor în teritoriile ocupate.
Eu însămi am intervievat sute de oameni care au supraviețuit în prizonierat la ruși. Ei au povestit lucruri îngrozitoare: cum au fost bătuți, violați, închiși în lăzi de lemn bătute-n cuie, torturați cu curent electric la organele genitale, le-au fost smulse unghiile, le-au fost zdrobiți genunchii cu ciocanul. Una dintre femei a povestit cum îi scoteau un ochi cu lingura.
După declanșarea războiului la scară largă am documentat un număr fără precedent de crime de război. […] peste 47 de mii de episoade de crime în Ucraina. Am numit această inițiativă „Tribunal pentru Putin”. Vreau să atrag atenția asupra a două lucruri. Primul – vedem doar vârful aisbergului, doar ceea ce am putut documenta. Al doilea – noi înregistrăm nu doar încălcarea dreptului internațional umanitar, dar documentăm și durerea umană . […]
Invazia rusă în Ucraina este una de amploare iar acțiunile militare sunt intense, însă la baza crimelor armatei ruse stă un singur lucru: siguranța deplină a cetățenilor Federației Ruse că pot face orice doresc. Tradiția impunității amplificată de componenta imperială: „Noi avem dreptul să intrăm pe teritoriul altei țări, iar dacă veți opune rezistență vă vom ucide” – aceasta este cauza unor astfel de crime odioase.
Dacă vorbim de impunitate, trebuie să începem cel puțin de la războiul cecen. Acolo au fost testate foarte multe practici pe care armata rusă le utilizează de la un conflict la altul. Acolo au apărut lagăre de filtrare. În Cecenia a fost distrus până la temelie orașul Groznîi cu o populație de jumătate de milion de oameni. Apoi am văzut bombardarea orașului Alep din Siria, apoi – consecvent, cartier după cartier – aviația rusă a ras de pe fața pământului orașul Mariupol.
- Credeți că sursa acestei impunități este legată de faptul că societatea sovietică nu a condamnat crimele Armatei Roșii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial?
- Nu întâmplător am spus „cel puțin de la războiul din Cecenia”; este absolut adevărat că tradiția impunității a început mult mai devreme. Aș aminti de principiile de funcționare a URSS, când au fost organizate deportări în masă ale popoarelor, s-au comis crime împotriva umanității, s-a recurs la foamete organizată ca metodă de genocid. Represiunile în masă, epurările etnice și alte crime comise până la Al Doilea Război Mondial au rămas de asemenea nepedepsite și neconștientizate.
În urma ororilor pe care le-a provocat cel de-Al Doilea Război Mondial, cu milioane de morți, autoritățile din multe țări au creat sistemul internațional ONU, au organizat Tribunalul de la Nuernberg, au pus bazele unui proiect european unic astfel încât în interiorul Europei să nu mai existe războaie între state. În URSS, însă, nu a fost pedepsit răul, nu a fost condamnat GULAG-ul, deși ceea ce s-a întâmplat în interiorul statului, de asemenea, este o crimă care nu are termen de prescripție. […]
În timp ce în Europa zilele comemorative ale victimelor războiului se desfășoară sub sloganul „Niciodată din nou”, în Rusia se scandează „Putem să repetăm”. În prezent Rusia repetă războiul.
- Mulți ucraineni consideră că e vorba de particularitățile de cultură socială a rușilor.
- Nu e domeniul meu de expertiză. Atunci când vezi că trupele ruse atacă în mod intenționat spitale, nu poți numi aceasta decât „barbarie”. Oamenii mă întreabă: „De ce au tras în mașina în care erau o mamă cu copii?”, iar înainte de asta le-au făcut din mână și le-au urat „drum bun” și apoi au deschis focul? Sau de ce au distrus muzeul din Harkov? De ce l-au omorât pe scriitorul pentru copii Vladimir Vakulenko? De ce?
Cred că este un calcul pragmatic. Rusia comite în mod intenționat crimele de război, folosește durerea ca pe o armă. Rusia încearcă să producă atât de multă durere oamenilor din Ucraina încât să le învingă rezistența, ca să nu mai avem energie să luptăm împotriva ocupației. […]
Acum zece ani, în Siria, a fost folosită pentru prima dată arma chimică împotriva populației civile. Au trecut o linie roșie. Comunitatea internațională trebuia să se implice. Dar aceasta nu s-a întâmplat. Dintr-un compromis politic. Regimul lui Bashar Assad a promis că se va alătura Convenției împotriva armelor chimice și va distruge toate rezervele din țară, iar Rusia și-a luat obligația de garant. În același timp, Rusia a împiedicat prin veto în Consiliul de Securitate ONU continuarea lucrărilor comisiei internaționale care investiga circumstanțele unor noi patru atacuri cu arme chimice împotriva civililor.
- Cum apreciezi personalitatea lui Putin, care este principalul inițiator al războiului?
- Există un Putin ca persoană fizică, un alt Putin ca instituție, un al treilea – ca imagine în spațiul informațional. Pe mine mă interesează prin prisma jurisprudenței – Putin, criminalul de război. El trebuie să poarte răspundere pentru crimele pe care Rusia sub conducerea sa le comite nu doar în Ucraina, dar și în Siria, în Cecenia, în Mali, în Georgia, în Moldova, în Libia și alte țări. Dar, din păcate, trebuie să remarc faptul că acesta nu e războiul lui Putin. Este războiul poporului rus.
Majoritatea populației Rusiei a ales o poziție comodă de a nu se opune războiului. […] Este clar că Putin conduce țara prin represiune și propagandă, dar în același timp și prin intermediul unui contract social pe care Kremlinul l-a vândut majorității rușilor. Aceștia l-au acceptat întrucât conține un puternic element de atracție – așa-numita măreție a Rusiei. Aceasta se bazează pe o percepție imperialistă asupra lumii, considerând că e firesc să „recuperăm ce e al nostru”, iar oamenii care se opun sunt răi și trebuie să moară. […]
- Considerați războiul din Ucraina un genocid al poporului ucrainean? Știu că mulți politologi și juriști insistă că, în pofida tuturor grozăviilor acestei invazii, nu este genocid.
- Este o întrebare importantă. Acest război are trăsături de genocid. Atunci când ai documentat 47 de mii de crime de război, observi unele tendințe care compun imaginea de ansamblu. Iar aceasta arată că nu sunt nimiciți doar reprezentanții autorităților locale, ci și scriitorii pentru copii, preoții, jurnaliștii, voluntarii. Adică oamenii activi, elita în sensul deplin al cuvântului, oamenii care ajută comunitatea să se organizeze și să funcționeze.
În paralel sunt interzise limba și cultura ucraineană. Profesorii din Berdeansk au povestit că primul lucru pe care l-au făcut rușii când au venit la ei în școală – au cerut manualele de istorie, ca să nu mai poată învăța copiii istoria Ucrainei. În același timp, copiii ucraineni sunt trimiși în lagăre de reeducare. Sunt în mod forțat dați spre adopție în familii rusești. Toate acestea sunt însoțite de o anumită retorică, promovată de Putin, care spune că Ucraina nu există ca stat, iar ucrainenii nu există ca popor. Apoi, preluată și difuzată de propagandiști într-un mod și mai deschis. Ei spun că ucrainenii trebuie fie reeducați, fie exterminați. Aceasta este o politică de genocid. […]
Dacă vrei să distrugi un grup de oameni, nu e nevoie să-i ucizi pe toți reprezentanții acestuia. Poți să-i ștergi forțat identitatea și acest grup nu va mai exista, un întreg popor nu va mai exista.
[…]
