Donații
Veridica.md
Avocații pentru drepturile omului sunt hărțuiți de autorități, scrie presa independentă rusă. Veridica a selectat și articole despre creșterea dezertărilor și ororile războiului văzute de o jurnalistă rusă.
AGENTS: Avocaților plecați din Rusia li se va retrage dreptul la exercitarea profesiei
Guvernul rus a propus privarea avocaților de calitatea lor în cazul plecării peste hotare. Juriștii ruși cu care a discutat Agents consideră că această inițiativă este de fapt o interdicție la exercitarea profesiei, care va afecta puțin avocații plecați, dar care va demonstra conducerii țării „vigilența Ministerului Justiției”, iar comunității de avocați care se ocupă de drepturile omului – că o așteaptă represalii. […]
Potrivit amendamentelor publicate pe site-ul Camerei Federale a Avocaților, calitatea de avocat va fi retrasă de către consiliul camerei în cazul părăsirii de către avocat a Rusiei pe un termen mai mare de un an, cu excepția plecării peste hotare la tratament, studii, sau împreună cu delegațiile oficiale de stat.
Această inițiativă are o importantă semnificație simbolică pentru comunitatea de avocați. „Pierderea calității de avocat înseamnă pierderea profesiei”, a spus pentru Agents, Alexandra Baeva, jurista organizației „Memorial”. De aceeași părere este și Ivan Pavlov, căruia autoritățile ruse i-au retras calitatea de avocat încă din martie 2022: „Să rămâi fără statutul de avocat este echivalentul pierderii profesiei”. […]
Calitatea se avocat al Federației Ruse este indispensabila în activitatea cu clienții din penitenciare și colonii, cu care nu poți lucra de la distanță, a spus avocatul Ilia Novikov, care a rămas fără statut în luna iunie 2023.
Alexandra Baeva consideră că această nouă inițiativă ar avea scopul de a-i reține în țară pe toți avocații, inclusiv pe cei care își desfășoară activitatea în alte state sau organizații internaționale. De asemenea, acest amendament ar putea facilitata retragerea calității de avocat celor „indezirabili”, a adăugat ea. „Nu trebuie să cauți motive și explicații, este suficient să arăți că avocatul e plecat de mult timp, ca și Pavlov sau Novikov”, a comentat Baeva.
Prin această inițiativă, autoritățile demonstrează că au pus ochiul pe avocații pentru drepturile omului și că iau toate măsurile pentru a se răfui cu ei, atât legislative, cât și de aplicare a legii, spune Pavlov. El a amintit de cazul reținerii avocaților lui Navalnîi și de legea recent aprobată potrivit căreia avocații care participă în dosare secretizate nu pot ieși din țară. […]
Vinerea trecută, au fost arestați avocații lui Alexei Navalnîi - Vadim Kobzev, Igor Sergunin și Alexei Lipțer. Ei sunt învinuiți că ar face parte dintr-o comunitate extremistă. Potrivit directorului Fondului pentru lupta împotriva corupției, Ivan Jdanov, din cauza urmăririi penale a avocaților, Navalnîi și alte persoane învinuite de extremism ar putea rămâne fără apărători. […]
MEDIAZONA: MAI din Crimeea cere retragerea calității de avocat a lui Alexei Ladin, care a apărat deținuți politici și militari ucraineni aflați în prizonierat
Poliția din Crimeea a solicitat retragerea licenței pentru practicarea activității juridice avocatului Alexei Ladin, care îi ajută pe deținuții politici și pe militarii ucraineni luați prizonieri, potrivit unui comunicat publicat de MAI. […]
Ladin a fost reținut după perchezițiile efectuate în apartamentul său din Sevastopol, pe 13 octombrie. Poliția susține că a găsit la jurist „materiale care aveau scopul de a discredita Forțele armate ale Federației Ruse și organele de conducere de stat”. De asemenea, el a publicat pe rețelele de socializare „informație interzisă”. […]
Pe numele avocatului au fost întocmite două procese-verbale: pentru afișarea simbolisticii interzise și pentru „discreditarea” armatei. În prima cauză i-a fost aplicată măsura restrictivă de arest pentru 15 zile, iar în a doua – a fost amendat cu 45 de mii de ruble. Postările pe Facebook au constituit motivul instrumentării ambelor dosare.
ISTORIES: Activiștii pentru drepturile omului din Rusia constată o creștere semnificativă a solicitărilor de ajutor din partea dezertorilor și militarilor care refuză să meargă la război
[...]
Organizațiile care le acordă ajutor cetățenilor ruși care refuză să participe la războiul împotriva Ucrainei au constatat o creștere semnificativă a apelurilor din partea militarilor ruși în această toamnă, au relatat pentru Istories reprezentanții a trei organizații pentru apărarea drepturilor omului.
[Cei implicați în] proiectul „Idite lesom”(luați-o prin pădure), care îi ajută pe ruși să evite mobilizarea sau să dezerteze din armată, au constatat în luna septembrie o creștere record a cererilor de asistență, a comunicat președintele proiectului Grigorii Sverdlin.
„Peste 11% din solicitări sunt legate de dezertare, în septembrie au fost 185 de persoane, spre deosebire de aprilie (maximum de până atunci) când doar 27 erau dezertori (3%). Evident că are legătură cu faptul că de la momentul anunțării mobilizării a trecut un an și nu are loc rotația trupelor, iar mulți, fără a avea vreo speranță, aleg să dezerteze”, spune activistul pentru drepturile omului. […]
Pe lângă mobilizați, la organizația „Idite lesom” se adresează tot mai mulți recruți care au fost transferați la serviciul contractual și alți militari angajați prin contract în armată în ultima perioadă.
O majorare a numărului cazurilor de acest fel constată și coaliția „Apel la conștiință”. „Cele mai multe solicitări sunt de la persoane care au fost angajate cu contracte de trei sau șase luni, până la mobilizare. După mobilizare, contractele lor au devenit, practic, pe termen nelimitat, astfel că nu mai pot pleca legal”, a spus juristul organizației, care a preferat să nu-și facă public numele.
În aprilie 2023, Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat în lectură finală amendamentele la legea privind serviciul militar, care permit ca militarii în termen să semneze contracte cu Ministerul Apărării din primele zile după înrolare. Tot atunci, legea a fost semnată de Putin.
„Armata profită de aceasta și militarii în termen sunt forțați să semneze contracte, spune Sverdlin. Printre cei care ne-au solicitat ajutorul sunt și persoane care au semnat contractul pentru bani, încercând să iasă din sărăcie, și doar peste câteva luni au înțeles că aceste contracte sunt pe termen nelimitat”.
Printre cazurile organizației „Idite lesom” sunt și ofițeri de carieră. Numărul celor care au apelat la organizație cu intenția de a părăsi rândurile Forțelor armate ruse în ultima perioadă rămâne la același nivel. Nivelul maxim de cazuri a fost în aprilie (4288 de apeluri) și august (3532 de apeluri). În lunile mai calme, organizațiile au câte 1500-2500 de solicitări.
„Din cauza recrutării prin contract agresive, oamenii sunt împinși în forțele armate cât mai repede, comandanții nu țin seama dacă anterior aceștia au făcut sau nu serviciul militar. Într-o săptămână depun jurământul și sunt trimiși pe front. Mulți, fiind răniți și ajungând în spital, încep să se gândească dacă are rost să mai revină pe front și atunci ne caută”, a explicat juristul coaliției „Apel la conștiință”.
O altă categorie care refuză să lupte sunt persoanele de peste 50 de ani. Ele nu sunt lăsate să plece de pe front din cauza majorării limitei de vârstă a serviciului prin contract până la 65 de ani, lege semnată de Putin în luna iunie. […]
De asemenea, solicită asistență juridică militarii care sunt în concediu medical din cauza rănilor și nu mai doresc să revină pe front, și nemijlocit militarii care se află în zona de război. „Conform estimărilor noastre numărul celor care vor dori să părăsească războiul va crește tot mai mult”, spune unul din interlocutorii Istories.
Și inițiativa „Kovceg” care se implică în acțiunile antirăzboi ale rușilor din diasporă cunoaște, de asemenea, mai multe cazuri de dezertare peste hotare.
„Pe parcursul lunii septembrie, „Kovceg” a înregistrat un număr mare de solicitări de asistență de la oameni care au dezertat din armata rusă. În opinia mea, aceste cazuri sunt legate de primele permisii acordate persoanelor mobilizate care nu au mai revenit în unitățile militare și au decis să fugă. Concomitent, au apărut declarațiile Ministerului Apărării din care reiese că nu vor mai fi acordate permisii mobilizaților. Probabil că aceste procese sunt legate”, spune fondatoarea organizației, jurista Anastasia Burakova.
Aproximativ 70% dintre dezertorii care au apelat la organizațiile pentru drepturile omului au părăsit Rusia, plecând în state fără regim de vize – Kazahstan, Armenia, Georgia și Turcia. […]
În luna Iulie, Mediazona constata că, doar în prima jumătate a anului 2023, în tribunalele militare din Rusia au fost trimise peste 2000 de dosare penale privind părăsirea ilegală a unităților militare, de două ori mai mult decât pe întreg parcursul anului 2022. În medie, într-o săptămână, instanțele pronunță câte 100 de condamnări, iar majoritatea celor condamnați sunt cetățeni ruși mobilizați.
CERTA.MEDIA: „Am senzația că mi s-a carbonizat tot corpul și mă zbat de durere”: jurnalista și fotografa Victoria Ivleva vorbește despre război, ură și compasiune
Jurnalista și fotografa din Rusia, Victoria Ivleva, locuiește și activează de un an și jumătate în Ucraina, unde documentează consecințele războiului și viața distrusă a oamenilor. Ea a relatat și despre alte conflicte din fostele republici sovietice, a participat la misiunile umanitare în Africa, a fost singura jurnalistă din Rusia în timpul genocidului din Rwanda, singura din lume, în 1991, care a fotografiat din interior blocul Centralei atomice de la Cernobîl. Războiul din Ucraina, însă, îl consideră cel mai greu și dureros pentru ea.
Vă aflați în Ucraina de când a început invazia rusă. Cum v-ați schimbat dvs. în acest răstimp, cum s-a schimbat Ucraina?
Am venit aici pe 7 martie 2022, iar primele săptămâni ale războiului au fost dintre cele mai dificile. Când am ajuns, la Kiev deja apăruse o rază de speranță. Deși atunci nu se aflase încă de Bucea, de Gostomel, de Irpen, care erau sub ocupație.
Nu văd ca Ucraina să se fi schimbat mult. Pentru mine Ucraina înseamnă întâi de toate societatea civilă, eu nu comunic cu autoritățile. Iar societatea civilă de aici a fost una puternică și așa a rămas. Consider că autoritățile ucrainene țin foarte mult cont de aceasta. Este cu totul diferit de ceea ce am trăit practic toată viața mea.
În ceea ce mă privește, eu am început să urăsc Rusia. Pur și simplu să o urăsc. […]
Mulți ruși n-o să vă înțeleagă.
Nu mă vor înțelege pentru că eu trăiesc în mijlocul războiului, iar mulți oameni, chiar cei mai frumoși prieteni de-ai mei, trăiesc în afara războiului. Iar noi simțim acest război în mod diferit. Eu mă simt plină de sânge, corpul meu parcă s-a carbonizat și mă zbat de durere. Iar voi nu simțiți aceasta, pentru că nu sunteți în interiorul Ucrainei și nu-l simțiți pe propria piele. Războiul a împărțit multe lucruri. Războiul împarte totul în alb și negru.
Nu sunt rusofobă și nu e bine să fii. Însă eu urăsc Rusia pentru tot, pentru ce a făcut unui popor străin, pentru ceea ce i-a făcut poporului meu. Iar deosebirile dintre „țară și stat” sau „vinovăție și responsabilitate” – sunt doar demagogii.
Ura dumneavoastră a avut un moment declanșator?
Cred că Bucea a jucat un rol foarte mare. Eu am fost la Bucea și am asistat la exhumări: am văzut cu ochii mei, am simțit mirosul și am vărsat lacrimi. Atunci în mine a murit principalul element ce constituia iubirea față de Rusia – cultura rusă. Aceasta nu a ajutat și nu a salvat. Dimpotrivă, acum văd că e doar un strat subțire de spoială deasupra unei grămezi de rahat, iar rahatul folosește această spoială când și cum are nevoie.
Mi-a fost de ajuns istoria unei femei care și-a pierdut copilul și a rămas fără picioare. Vorbesc de o femeie concretă, pe care o cunosc, Cristina, din Mariupol. Pe 16 martie 2022 a încercat să plece din oraș. Mașina a fost lovită de un obuz: fetița ei de șase ani a murit pe loc, ea a rămas fără picioare, iar soțul ei fără o mână. Cristina și soțul ei sângerânzi au fost duși la spitalul din localitate, unde nu mai erau medicamente. Iar fiica loc moartă a stat în mașină timp de zece zile, până când rudele au putut s-o înmormânteze. Oamenii care treceau vedeau cum i se întunecă fața, iar vântul se juca cu părul ei. Aceasta mi-a fost de ajuns. […]
VLADIMIR PASTUKHOV: Strategia de supraviețuire a lui Putin, în condițiile unui război deloc simplu pentru el, se înscrie în percepția despre tradiționala abordare de către Rusia a oricăror dificultăți.
Aceasta poate fi descrisă pe scurt și simplist: „a pune coarnele și a împinge fără a ține cont de consecințe”. În majoritatea covârșitoare a cazurilor această strategie a Rusiei s-a dovedit a fi câștigătoare și de aceea a rămas în memoria istorică ca una universală și chiar fără alternativă. În general, Rusiei i-a tot mers, iar răbdarea și resursele oponenților ei (în primul rând umane) se terminau mai repede. Apropo, Rusia a reușit foarte rar să creeze alianțe favorabile ei. De regulă, aliații pe care a contat cel mai mult, s-au dovedit fie inutili, fie au trădat-o, așa cum s-a întâmplat cu Austro-Ungaria, în precedentul război din Crimeea. Nu fac nicio aluzie la vizita lui Putin în China, doar constat faptele. Însă „împinsul (cu coarnele)” i-a reușit nu o singură dată. Când, însă, nu i-a reușit, a urmat colapsul. Adică, această strategie nu presupune nicio opțiune de retragere, nicio mișcare de rezervă. Mașina rusă nu știe să dea înapoi – ori înainte, ori nicicum. Atunci când Putin a decis să se joace de-a tragerea frânghiei cu Occidentul, el a pus totul în joc. Și pe sine, și Rusia. Dacă nu vor câștiga, vor cădea ambii.
