Președintele Donald Trump s-a adresat națiunii ieri seară, într-un discurs în care a susținut că integritatea procesului electoral din Statele Unite este în pericol. El i-a îndemnat pe americani să viziteze site-ul oficial al Casei Albe, unde puteau găsi documente recent declasificate despre care a afirmat că îi susțin argumentele. În cadrul discursului, el a acuzat China că a orchestrat „cel mai mare atac cibernetic asupra datelor electorale din istorie”, sugerând că acțiunile Beijingului l-ar fi favorizat pe contracandidatul său la alegerile prezidențiale din 2020, democratul Joe Biden. Paradoxal, însă, unul din rapoartele publicate nu doar că infirmă teoria implicării chineze în scrutinul electoral, dar prezintă informații ce susțin că cel care a beneficiat de ingerințe străine în alegeri a fost chiar Donald Trump, sprijinit, cu sau fără știrea sa, de Rusia și, tangențial, de Arabia Saudită.
„Estimăm că Rusia utilizează o serie de măsuri în primul rând pentru a-l denigra pe fostul vicepreședinte Biden și ceea ce consideră a fi un establishment anti-rus. De exemplu, aceasta direcționează sau încurajează intermediari să propage afirmații despre vicepreședintele Biden. De asemenea, unii actori cu legături la Kremlin încearcă să susțină candidatura președintelui Trump pe rețelele de socializare. În sens mai larg, eforturile Moscovei urmăresc să amplifice disensiunile sociale din SUA și să submineze prestigiul global al Washingtonului.”, se arată chiar pe prima pagină a documentului citat.
Sprijinul pentru Trump era coordonat chiar de Putin
De-a lungul anilor, mai multe voci au susținut că alegerile prezidențiale americane din 2016 (câștigate de Trump) și 2020 au fost afectate de o puternică ingerință rusească, însă Trump a negat vehement faptul că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi încercat să îl ajute în alegeri. Însă un document publicat în secțiunea despre China (care denunță „exploatarea” alegătorilor americani de către Beijing) prezintă o evaluare a Consiliului Național de Informații din 19 august 2020, în care se afirmă că Rusia a încercat să răspândească acuzații potrivit cărora Biden ar fi fost implicat în activități infracționale.
Potrivit documentului, „președintele Putin și înalți oficiali ruși coordonează eforturile unor intermediari de a răspândi acuzații la adresa fostului vicepreședinte Biden, precum și a unor politicieni ucraineni și privind presupusa influență a Ucrainei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Aceste afirmații susțin că, în perioada în care fostul vicepreședinte se afla în funcție, acesta s-ar fi implicat în activități infracționale în relațiile sale cu Ucraina și cu persoane asociate companiei energetice ucrainene Burisma. Derkach, Kilimnik și alți intermediari afiliați guvernului rus promovează aceste narațiuni în rândul oficialilor americani și al altor persoane influente, precum și în mediul online, inclusiv prin contacte directe și prin lansarea unor înregistrări audio și filme documentare difuzate prin instituții media din SUA și Ucraina”. Cele două nume menționate explicit se referă la fostul deputat în parlamentul Ucrainei Andrii Derkach și consultantul politic Konstantin Kilimnik, apropiat al lui Paul Manafort, șeful de campanie a lui Donald Trump în 2016.
În perioada 2019–2020, Andrii Derkach a publicat o serie de înregistrări audio despre care susținea că reprezintă conversații între Joe Biden și fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Aceste materiale au fost intens promovate în perioada campaniei electorale din SUA. În septembrie 2020, Departamentul Trezoreriei SUA l-a sancționat, afirmând că a fost un agent rus activ de peste un deceniu și că a desfășurat o campanie de influență menită să afecteze alegerile prezidențiale americane din 2020. Ulterior, autoritățile ucrainene l-au acuzat de trădare și, după invazia rusă din 2022, i-au retras cetățenia ucraineană. În prezent, el se află în Rusia și a obținut cetățenia rusă. Konstantin Kilimnik a lucrat ca traducător și consultant politic. A devenit cunoscut ca asociat apropiat al lui Paul Manafort, pentru care a lucrat ani de zile în Ucraina, în special pentru Partidul Regiunilor al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici. Potrivit autorităților americane, în timpul campaniei din 2016, Kilimnik a avut mai multe întâlniri cu Manafort, iar o anchetă condusă de procurorul special Robert Mueller a concluzionat că Manafort i-a furnizat lui Kilimnik date interne despre campania lui Trump, ceea ce a ridicat suspiciuni privind utilizarea acestora în operațiuni de influență. Totuși, raportul Mueller nu a stabilit că a existat o conspirație penală între campania Trump și guvernul rus. În 2021, Departamentul Trezoreriei SUA l-a sancționat pe Kilimnik, afirmând că este un agent al serviciilor de informații ruse și că a încercat să influențeze alegerile prezidențiale americane din 2020 prin promovarea unor acuzații nefondate la adresa lui Joe Biden.
Influenceri americani, pe ștatele de plată ale SVR și GRU
Evaluarea serviciilor secrete americane mai precizează că „aceste persoane complotează pentru a-și intensifica eforturile pe măsură ce se apropie alegerile, cu scopul de a orchestra un scandal de corupție de mare amploare care să îl implice pe fostul vicepreședinte Biden și Partidul Democrat, chiar în perioada de vârf a campaniei prezidențiale americane din 2020. Obiectivul lor este înfrângerea fostului vicepreședinte și asigurarea victoriei președintelui în funcție (n.r. - Donald Trump). Unii dintre acești intermediari consideră că narațiunile despre presupusa corupție a Partidului Democrat, având ca temă Ucraina, vor juca un rol decisiv în alegeri și că persoane din Statele Unite sunt esențiale pentru răspândirea acestor narațiuni”. Raportul explică negru pe alb că „Rusia utilizează mass-media de stat, rețelele de socializare și alte platforme online pentru a-l denigra pe fostul vicepreședinte (n.r. - Joe Biden), Partidul Democrat și „establishment-ul” politic american, precum și pentru a promova dezbinarea în țară. Conținutul diseminat de Rusia este, în mare parte, favorabil președintelui (Trump), însă, ocazional, administrația acestuia este criticată pentru politici care contravin intereselor ruse. Actori ruși au propagat relatări despre fraude electorale rezultate din votul prin corespondență și au calificat unele procese de vot din cadrul alegerilor primare din SUA drept „măsluite” de Partidul Democrat. Anumiți actori ruși și-au mutat atenția de la rețelele de socializare către site-urile de știri online. Începând de anul trecut (2019), ferma de troli Lakhta Internet Research (LIR), Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) și Direcția Principală a Statului Major General al Federației Ruse (GRU) au angajat echipe de autori americani și străini pentru a crea conținut politic anti-american și axat pe SUA pe platforme de știri în limba engleză, inclusiv „United World International”. Aceste grupuri își valorifică contactele din SUA pentru a-și răspândi narațiunile mai pe scară largă în mass-media occidentală.
„Rusia înțelege dinamica electorală din SUA”
Concluzia raportului este cât se poate de clară: „Continuăm să apreciem că modul în care Rusia înțelege dinamica electorală din SUA și evaluarea sa privind potențialul câștigător îi vor ghida calculele pe măsură ce se apropie alegerile. Operațiunile cibernetice în curs ar putea oferi informații sau ar putea alimenta noi eforturi de influențare. De exemplu, începând cu luna iunie 2020, au fost vizate în scop de recunoaștere mai multe site-uri web ale administrațiilor statale și locale; nu cunoaștem scopul acestei acțiuni. În luna iulie, o companie comercială de securitate cibernetică a estimat că o organizație politică din SUA ar fi putut fi vizată – probabil fără succes – deși nu putem atribui în mod independent această activitate Rusiei. De ani de zile, Rusia a vizat și a colectat informații despre actuali și foști oficiali ai guvernului SUA, pe care le-ar putea divulga publicului în orice moment”.
China, indiferentă față de eventuala realegere a lui Trump
Mai mult, raportul afirmă că deși „estimăm că China preferă ca președintele (Trump) – pe care Beijingul îl consideră imprevizibil și intransigent față de China – să nu fie reales, Beijingul nu a intenționat să încerce să influențeze alegerile”. În schimb, apreciază evaluarea serviciilor secrete americane, China s-a implicat în „influențarea mediului online și în colectarea de informații compromițătoare despre oficiali americani”. În plus, „China recurge în principal la stimulente și, ocazional, la măsuri coercitive pentru a obține poziții favorabile Chinei și pentru a-i sancționa pe cei pe care Beijingul îi consideră opuși intereselor sale. De asemenea, utilizează dezinformarea și declarații critice la adresa modului în care guvernul SUA a gestionat pandemia de COVID-19 și alte chestiuni, precum închiderea Consulatului din Houston, situația din Hong Kong, statutul juridic al Mării Chinei de Sud și eforturile Chinei de a domina piața tehnologiei 5G; o rețea de conturi online favorabile Chinei a publicat conținut video critic la adresa președintelui Trump înainte de a fi dezactivată de platformele de socializare”. Raportul explică cum „Beijingul consideră, probabil, că un efort concertat de a influența alegerile prezidențiale ar putea avea un efect contraproductiv și ar oferi beneficii incerte, recunoscând totodată că declarațiile critice ar putea influența cursul competiției electorale”.
Iranul, Turcia, Germania și Arabia Saudită bănuite de interferență
Același raport sugerează că, probabil, „Iranul desfășoară o campanie de influențare menită să-l submineze pe actualul președinte (Trump) și instituțiile democratice ale SUA, precum și să divizeze țara în perspectiva alegerilor din 2020. Teheranul consideră că administrația actuală urmărește schimbarea regimului din Iran, o perspectivă care sporește interesul conducerii iraniene de a încerca să împiedice realegerea președintelui. Eforturile Iranului se vor concentra probabil pe acțiuni clandestine de influențare în mediul online, precum diseminarea de dezinformări pe rețelele de socializare și redistribuirea de conținut anti-american. Liderul Suprem Khamenei a autorizat, probabil, campania de influențare. Aceste eforturi vizează în mare măsură crearea sau amplificarea conținutului de pe rețelele de socializare care critică președintele, precum și redistribuirea unor știri, meme-uri și hashtag-uri existente, referitoare la tulburările sociale din SUA, protestele interne pentru justiție rasială, votul prin corespondență și modul în care administrația a gestionat pandemia de COVID-19”.
De asemenea, documentul estimează că „înalți oficiali turci, inclusiv președintele Erdogan, consideră că anumite segmente ale administrației americane împărtășesc o viziune profund ostilă Turciei” și, prin urmare, „au încercat să influențeze în mod subtil opiniile politicienilor și ale candidaților din SUA cu privire la Turcia. În ultimul an, demersurile Ankarei au inclus finanțarea sub acoperire a unor campanii electorale locale din SUA, activități de lobby nedeclarate și mesaje transmise pe rețelele de socializare de către instituții media de stat”.
Similar, raportul estimează că „este aproape sigur că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, ar prefera ca președintele Trump să nu fie reales, din cauza conflictelor de personalitate dintre cei doi lideri și a convingerii sale că politicile actualei administrații au complicat pozițiile geopolitice ale Germaniei, ale UE și ale NATO. Într-o declarație publică din luna iulie, ea a criticat implicit modul în care președintele a gestionat pandemia de COVID-19, iar în iunie a calificat alegerile din 2020 drept un „factor de risc” pentru UE, în cadrul unei videoconferințe private cu alți lideri europeni”.
În schimb, paragraful din documentul citat, referitor la Arabia Saudită, explică cum „la jumătatea anului 2019, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, și-a exprimat îngrijorarea că Riadul ar putea pierde sprijinul SUA pentru prioritățile sale în cazul în care președintele (Trump) ar pierde alegerile din 2020, întrucât acesta a fost președintele american cel mai favorabil Arabiei Saudite” și sugerează un potențial sprijin din partea saudiților pentru realegerea lui Trump la Casa Albă.
---copie-image.webp)
