Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.
Beneficiile diplomației vaccinurilor pentru Belgrad, Vučić și Beijing
Mulți s-au întrebat cum a reușit Serbia să ajungă în capul listei din punct de vedere al numărului cetățenilor vaccinați, un lucru care a surprins nu doar comunitatea internațională, ci pe înșiși cetățenii Serbiei. Sprijinită de două puteri mondiale, China și Rusia, Serbia se poziționează astăzi ca lider în regiunea Balcanilor de Vest. Autoritățile sârbești implementează o politică de vaccinare a porților deschise, în loc să expedieze vaccinuri în străinătate, astfel încât capitala Belgrad să devină un centru regional unde toți cetățenii din regiune pot veni pentru a se vaccina. În acest fel, se realizează și un turism al vaccinului, având în vedere că toți cei care vin să primească prima doză vor trebui să revină la Belgrad și pentru a doua.
Unii vor decide că, dacă tot au venit, pot sta mai mult în Serbia și astfel, odată și cu relaxarea măsurilor privind distanțarea sociala, Belgradul va deveni un centru turistic al regiunii. În felul acesta, Serbia nu doar că a dovedit că este umană permițându-le străinilor să vină să se vaccineze, dar a obținut și un succes diplomatic notabil în regiune și nu numai. Succesul procurării vaccinurilor și campania de vaccinare ca atare i-au adus Președintelui Vučić un capital politic semnificativ înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale care vor avea loc anul viitor.
Până acum, Serbia a procurat în special vaccinul chinezesc Sinopharm (2 milioane de doze), dar și aproximativ 100.000 de doze de Pfizer, AstraZeneca și Sputnic V. Acesta este un exemplu de țară în care cetățenii pot alege între mai mulți producători, în vreme ce în Balcanii de Vest vaccinurile aproape ca nu există. Achiziționarea de vaccinuri de la mai mulți producători din est și vest este o continuare a politicii externe a lui Vučić de a rămâne, așa cum se spune în popor, „cu slănina întreagă, dar cu cuțitul uns”, ceea ce, în cazul de față, a fost o decizie câștigătoare. Astăzi, cetățenii Serbiei își aleg vaccinul în funcție de orientările de politică externă.
Asigurarea de vaccinuri pentru mai bine de două milioane de cetățeni sârbi într-o regiune în care țările sunt încă în proces de achiziționare i-a crescut ratingul lui Vučić și în ceea ce privește politica externă, datorită legăturilor sale strânse cu China și Rusia. În același timp, având în vedere că UE nu a făcut față prea bine și nu a reușit să asigure vaccinuri pentru Balcanii de Vest, succesul Serbiei pare și mai mare decât este în realitate.
Cu toate acestea, marea întrebare care se pune astăzi este care este costul vaccinurilor care, până acum, nu a fost făcut public. Există speculații conform cărora Serbia va atribui Chinei și mai multe proiecte de infrastructură mare, cum ar fi cele privind sistemul de canalizare, de tratare a deșeurilor și gropi ecologice de gunoi în zeci de municipalități din Serbia, pe care compania de drumuri și poduri a Chinei și le-a asigurat deja. Dacă e așa, cetățenii Serbiei s-ar putea să plătească, pe termen lung, un preț ridicat pentru ceea ce vedem astăzi afișat ca fiind un succes în achiziționarea de vaccinuri chinezești.
Această poziționare a Chinei în Serbia și consolidarea relațiilor dintre Serbia și China pot pune în pericol dezvoltarea democratică a Serbiei și parcursul său european. Pe de altă parte, aceasta este o situație din care au de câștigat atât președintele Serbiei, cât și China. China își întărește influența în Serbia și zona Balcanilor, pe care o vede ca pe o zonă de lobby pentru Europa, iar Vučić primește sprijin pentru sistemul său autoritar de conducere.
Mai mult, președintele Vučić a anunțat construirea unei fabrici pentru producerea de vaccinuri Sinopharm in Serbia, finanțată de China și de EAU. S-a anunțat, de asemenea, că vaccinul rusesc Sputnik V va fi produs la Institutul sârb Torlak. Din această perspectivă, Serbia va deveni principalul producător și exportator de vaccinuri către acele țări europene care vor aproba utilizarea vaccinurilor rusești și chinezești. Aducând Serbia mai aproape de China și Rusia în timpul crizei provocate de coronavirus, Vučić încearcă și să își sporească influența în UE, astfel încât UE să facă mai multe pentru Serbia ca să prevină stabilirea unor relații prea apropiate între Belgrad și China.
În condițiile unei UE absente, Balcanii de Vest ar putea fi tentați să se îndrepte către Belgrad și către est
Prin politica sa externă nedefinită, Serbia a reușit să câștige în ambele sensuri, atât din partea Rusiei, Chinei, Emiratelor Arabe Unite, dar și din partea UE. Succesul acestei abordări poate fi văzut în faptul că autoritățile sârbe renunță la integrarea europeană datorită inabilității de a implementa reformele necesare. În acest moment, procesul de integrare europeană al Serbiei este un status quo, în care nici Vučić nu ar fi mulțumit dacă Serbia ar deveni membră a UE mâine, nici UE nu este pregătită să primească Serbia mâine. Procurând vaccinuri fără sprijinul UE, autoritățile sârbe au zdruncinat și mai mult încrederea în UE și în capacitatea acesteaia de a rezolva situațiile de criză.
Deși UE a decis să aloce 3.3 miliarde de dolari pentru Balcanii de Vest sub formă de asistență financiară pentru gestionarea pandemiei, reacția guvernului sârb a fost mai degrabă silențioasă în comparație cu cea față de asistența din partea Rusiei și Chinei. Această abordare a autorităților sârbe a avut impact asupra narațiunilor create pentru public, în care China și Rusia sunt ridicate în slăvi pentru ajutorul acordat Serbiei, în vreme ce UE este marginalizată din nou. Într-un sondaj realizat de Centrul pentru politici de securitate din Belgrad, aproximativ 75% din respondenți au spus că Serbia a fost cel mai mult ajutată de China, în vreme ce doar 3% au spus că UE a făcut acest lucru.
Alte țări din zona Balcanilor de Vest, care s-au bazat exclusiv pe ajutorul și solidaritatea din partea UE, au rămas dezamăgite, lucru care poate submina și mai mult credibilitatea UE în acele țări. Spre deosebire de acestea, Serbia, deși dorește să devină membră a UE, a optat pentru o altă abordare și a devenit astfel prima țară europeană care a aprobat vaccinul chinezesc Sinopharm. Serbia s-a folosit apoi de lipsa vaccinurilor din alte părți pentru a dona vaccinuri în regiune și pentru a-i invita pe locuitorii acesteia să vină să se vaccineze în Belgrad. Aceste donații au fost mai degrabă simbolice, dar simbolul unității are o greutate foarte mare în perioade de criză severă.
Făcând acest lucru, Serbia s-a definit nu doar ca lider regional, dar a și luat locul UE în capacitatea sa de finanțator. Poziționarea de astăzi a Serbiei în Balcanii de Vest ar putea avea un impact și asupra viitorului, într-un scenariu în care regiunea s-ar baza din ce în ce mai mult pe legăturile dintre Belgrad și autoritățile sârbe cu marile puteri ale lumii, în loc să se bazeze pe UE.
La data de 14 februarie, președintele Serbiei i-a livrat personal 4.680 de doze Prim-Ministrului Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, la graniță, chiar când Macedonia de Nord aștepta un transport din Bulgaria, care nu a mai ajuns. Mai târziu, tot în februarie, Serbia a trimis 2000 de doze în Muntenegru. Deși în ultimii ani au existat tensiuni între Belgrad și Podgorica, noul guvern al Muntenegrului a acceptat cu bucurie transportul. La începutul lui martie, Vučić a mers cu 5000 de doze la Sarajevo. A fost întâmpinat la aeroport de membri ai Președinției Bosniei – Herțegovinei: Milorad Dodik, Željko Komšić și Šefik Džaferović.
În felul acesta, Serbia a devenit un fel de barcă de salvare în regiune. Livrând un transport mic de vaccinuri, China a sporit norocul politic al președintelui sârb și e posibil să-i fi asigurat o victorie masivă la alegerile prezidențiale de anul viitor. Cu toate acestea, această diplomație a vaccinurilor ar putea să pună serios în pericol viitorul democratic al Serbiei.
Deși țările din Balcanii de Vest au așteptat vaccinuri din UE, acum au început și ele să urmeze exemplul Serbiei. Muntenegru și Macedonia de Nord au comandat vaccinuri chinezești și rusești pentru a rezolva criza sanitară din țările lor. Mai mult, țări membre ale UE au început și ele să facă același lucru, iar astăzi țări ca Ungaria, Croația, Cehia și Italia iau în considerare sau au plasat deja comenzi pentru vaccinurile produse de Rusia și China, fie că acestea au fost aprobate de Agenția europeană a medicamentului sau nu.
Atracția UE stă în succesul său și capacitatea de a asigura binele cetățenilor săi. Cei din afara blocului comunitar doresc să i se alăture pentru că se așteaptă să se bucure de o parte din beneficiile din interior și, pe măsură ce se apropie mai mult (de exemplu implementând reformele impuse de Bruxelles), se așteaptă să vadă și rezultate. Diplomația vaccinurilor, dacă este folosită cu abilitate, ar putea afecta această imagine și aceste așteptări. Câteva mii sau chiar zeci de mii de vaccinuri de proveniență rusească sau chinezească livrate de Belgrad nu schimbă mare lucru într-o zonă a Balcanilor de Vest unde nevoile sunt infinit mai mari, dar sunt, oricum, mai mult decât nimic. Și mai reprezintă și un subiect foarte bun pentru știri.
