De la imagini contrafăcute răspândite pe reţelele de socializare la propagandă şi neadevăruri grosolane rostite de diverşi oficiali, anul 2025 a avut de toate în materie de dezinformare. În acelaşi timp, multitudinea şi impactul falsurilor împrăştiate în spaţiul public planetar justifică descrierea anului abia încheiat ca fiind „Anul minciunilor”.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Furtul tezaurului dacic, o conspiraţie a serviciilor secrete
Furtul artefactelor dacice din aur expuse la începutul anului trecut într-un muzeu din Ţările de Jos a stârnit o mare emoţie printre români. Pe lângă criticile la adresa persoanelor sau autorităţilor considerate responsabile, şi-au făcut loc şi teoriile conspiraţiei, amplificate de informaţiile insuficiente sau confuze şi – nu în ultimul rând – de ignoranţă. Cea mai extravagantă teorie privind dispariţia artefactelor dacice a fost pusă în circulaţie de Diana Iovanovici Şoşoacă, preşedinte al partidului SOS România şi membră în Parlamentul European.
„Tezaurul dacic nu ar fi putut niciodată să iasă din ţară. Nici nu a ieşit. Deci este un joc de servicii. Şi-atunci, vezi Doamne, s-a dat spargere pentru a se lua acest tezaur. Este imposibil, pentru că întotdeauna un astfel de tezaur – chiar şi cópiile – sunt sub o pază strictă. Peste vreo două-trei săptămâni, Iohannis cu Ciordacu (sic!) o să regăsească acest tezaur şi o să vină frumos ca oamenii care au găsit tezaurul şi o să fie eroii naţionali. Tot sistemul actual are nevoie de o glorificare şi nu se poate face decât aşa. Este manual de servicii.”
Predicţiile fanteziste ale Dianei Şoşoacă nu s-au adeverit: obiectele din aur nu au mai fost recuperate, iar în septembrie statul român a încasat aproape 6 milioane de euro ca despăgubiri de la compania care a asigurat exponatele din muzeul olandez.
Prezervative americane pentru teroriştii Hamas
În primul său an după revenirea la Casa Albă, Donald Trump s-a evidenţiat ca unul dintre cei mai prolifici promotori de informaţii false. La câteva zile de la instalarea în Biroul Oval, preşedintele american se lăuda în faţa unei audienţe selecte cu o primă realizare a lui Elon Musk la conducerea Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală, menit să depisteze şi să elimine risipa administraţiei Biden.
„Am identificat şi stopat cheltuirea a 50 de milioane de dolari care urmau să fie trimise în Gaza pentru achiziţionarea de prezervative pentru Hamas. 50 de milioane! Şi ştiţi ce făceau cu ele? Le foloseau la fabricarea bombelor.”
Teoria bizară a sponsorizării teroriştilor Hamas cu prezervative americane a fost dezminţită de organizaţia umanitară International Medical Corps – singura beneficiară a unor fonduri pentru Gaza – care a arătat că a folosit ajutorul guvernamental pentru operarea în regiune a două mari spitale de campanie, inclusiv pentru intervenţii chirurgicale, combaterea malnutriţiei şi îngrijirea de urgenţă a mamelor şi nou-născuţilor. Valul de ironii stârnit de minciuna prezidenţială nu l-a oprit însă pe Donald Trump să continue să promoveze în apariţii publice şi pe contul său Truth Social un lung şir de informaţii false, unele la fel de ridicole. În aceeaşi lună, şeful executivului american prevestea „o nouă eră în sistemul de sănătate american”, postând pe contul său de socializare un videoclip creat artificial în care nora sa Lara Trump anunţa iminenţa introducerii paturilor medicale atotvindecătoare, reluarea unui mai vechi mit al conspiraţiei promovat de adepţii QAnon şi considerat o utopie de către comunitatea ştiinţifică mondială.
Hitler a fost comunist
Câteva dintre cele mai proeminente personaje conservatoare din anturajul lui Donald Trump nu şi-au ascuns simpatia pentru extrema dreaptă europeană în 2025, an electoral în mai multe ţări de pe continent. Într-o postare vizualizată de opt milioane de ori în reţeaua X, vicepreşedintele JD Vance a susţinut că presa americană calomniază AfD - Alianţa pentru Germania atunci când asociază acest partid cu naţional-socialiştii germani sau cu nazismul, ignorând faptul că unii politicieni ai acestei formaţiuni au folosit ei înşişi sloganuri naziste. Elon Musk a mers şi mai departe, exprimându-şi deschis sprijinul pentru AfD în alegerile din februarie. Miliardarul a invitat-o pe copreşedinta partidului Alice Weidel la un dialog pe teme politice transmis în direct pe platforma X. Din sumedenia de afirmaţii false şi aprecieri eronate formulate în timpul discuţiei de politiciana germană la adresa lui Adolf Hitler, una i-a scandalizat în mod deosebit pe istoricii şi politologii germani.
„Da, absolut! (Hitler) era comunist! Şi se considera socialist. Ce au făcut ei a fost să finanţeze de la stat companiile private, să crească enorm taxele (…), să naţionalizeze întreaga industrie. (…) Şi cea mai mare „realizare” după acea epocă groaznică din istoria noastră a fost etichetarea lui Adolf Hitler ca fiind de dreapta şi conservator. A fost exact opusul. Nu a fost un conservator, nu a fost un libertarian. A fost un comunist, un socialist.”
Interpretarea revizionistă a naţional-socialismului german ca fiind o ideologie de stânga a fost calificată de istoricii germani drept „o uriaşă prostie” şi o încercare de bagatelizare a atrocităţilor comise de Hitler şi de nazişti între 1933 şi 1945, care au culminat cu Holocaustul comis în numele supremaţiei ariene. Ei au amintit că, încă de la început, Hitler a dus o luptă înverşunată cu marxismul şi că primele victime care au fost întemniţate, torturate şi ucise în lagărele de concentrare în 1933 au fost comuniştii, social-democraţii şi socialiştii germani.
„Dictatorul” Zelenski şi „pacifistul” Putin
Propaganda anti-ucraineană a Kremlinului a fost neobosită şi în 2025, cel de-al patrulea an de la începerea războiului. A primit un ajutor nesperat tocmai din partea liderului Statelor Unite, care până atunci au fost, alături de Uniunea Europeană, principalii susţinători ai Kievului. În 19 februarie, Donald Trump lansat o serie de acuzaţii la adresa preşedintelui Zelenski, pe cât de şocante, pe atât de nedrepte:
„Un dictator fără alegeri, Zelenski ar trebui să se mişte repede, altfel o să rămână fără ţară. Trebuie să facă ceva rapid. Războiul merge într-o direcţie greşită. Între timp, noi negociem cu succes cu Rusia încheierea conflictului.”
La scurt timp după ce Volodimir Zelenski a deplâns excluderea Kievului de la iniţierea primele discuţii ruso-americane de la Riad, Donald Trump i-a dat omologului său o replică tăioasă, sugerând că vina începerii războiului aparţine Ucrainei:
„Cred că îmi stă în putere să opresc acest război. Şi cred că suntem pe drumul cel bun. Dar astăzi am auzit că «vai, dar noi nu am fost invitaţi!» Dar unde ai fost timp de trei ani? Ar fi trebuit să-i pui capăt în trei ani. Ar fi trebuit să nu începi (războiul), ai fi putut face o înţelegere.”
Acuzaţia lui Trump a fost profund incorectă. Mai grav, ea prelua retorica favorită a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a susţinut aceeaşi teză în interviul acordat pe care i l-a acordat în februarie 2024 la Moscova comentatorului conservator american Tucker Carlson, interviu intens promovat de propagandiştii ruşi. Aceiaşi propagandişti care au desfăşurat constant, pe parcursul întregului an, o campanie de discreditare a peşedintelui Zelenski prin distribuirea online de falsuri care, deşi demontate, au adunat zeci de milioane de vizualizări. Astfel, în ianuarie, un videoclip distribuit în reţeaua X fals atribuit site-ului ucrainean United 24 pretindea fără temei că înfăţişează vilele secrete deţinute de opt generali ucraineni mistuite în incendiile din Los Angeles. În martie, autorii mai multor postări sugerau că, în timpul vizitei din 2024 la o fabrică americană de armament, Zelenski şi-ar fi pus semnătura pe bombele americane cu care armata israeliană ucide civilii palestinieni nevinovaţi din Gaza, deşi proiectilele respective erau destinate armatei ucrainene.
În aceeaşi lună, un videoclip contrafăcut sub forma unui reportaj TV şi distribuit pe Facebook şi Tiktok inclusiv în limba română susţinea că liderul de la Kiev ar fi plătit 1,2 miliarde de dolari din ajutoarele occidentale pentru cumpărarea uneia dintre cele mai mari bănci private din Franţa. În august, un alt videoclip realizat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale prezenta o pretinsă procuroare a Biroului Anticorupţie din Ucraina care s-ar fi refugiat în Europa după ce ar fi investigat transferurile offshore efectuate şi alţi oficiali ucraineni de rang înalt pentru achiziţionarea unor proprietăţi de lux cu bani din ajutoarele americane. Falsul folosea imaginea şi unei reputate jurnaliste britanice, care s-a declarat îngrozită să-şi vadă profilul din reţeaua X deturnat şi asociat cu un fals subiect şi o publicaţie inventată.
Masacrul paramedicilor din Gaza
În timp ce depistarea imaginilor trucate devine tot mai dificilă din cauza progreselor Inteligenţei Artificiale, imaginile reale se dovedesc adesea singura probă validă în demascarea dezinformărilor. În 27 martie, în Gaza, câteva vehicule cu oficiali ai ONU au pornit în căutarea unui convoi de ambulanţe dat dispărut. După trei zile, organizaţia mondială anunţa descoperirea unei gropi comune în care a identificat 15 cadavre, împreună cu resturile contorsionate ale unei ambulanțe și ale unei mașini de pompieri. Un oficial al organizaţiei mondiale declara la faţa locului că paramedicii și salvatorii au fost împușcați „unul câte unul”, unii având mâinile legate, şi că au fost apoi îngropați într-o groapă comună acoperită cu nisip de buldozere. În 31 martie, într-o primă reacție, armata israeliană a negat că atacul asupra convoiului ar fi fost unul arbitrar, poziție reluată o zi mai târziu de şeful diplomaţiei israeliene, Gideon Saar.
„Sâmbăta trecută au fost identificate mai multe vehicule deplasându-se dezordonat și avansând în mod suspect spre pozițiile armatei israeliene, fără să aibă farurile sau luminile de semnalizare aprinse. Militarii noștri au deschis focul asupra vehiculelor suspecte.”
În 4 aprilie, perspectiva asupra sângerosului eveniment s-a schimbat radical. Cotidianul american The New York Times a publicat o filmare recuperată de pe telefonul mobil găsit asupra unuia dintre paramedicii uciși. În imagini se vede limpede coloana de ambulanțe inscripționate ca atare, deplasându-se cu luminile și girofarurile aprinse. Atunci când au observat pe marginea drumului ambulanța pe care o cautau, paramedicii – purtând echipament reflectorizant și neînarmați – s-au grăbit spre vehiculul despre care bănuiau că a avut un accident. Au fost întâmpinați cu un tir intens de către militarii israelieni. În afară de rafalele armelor automate, tot ce se mai aude în înregistrare timp de cinci minute sunt rugăciunile salvatorilor muribunzi. Publicarea clipului i-a silit pe responsabilii armatei israeliene să dea înapoi și să admită că vehiculele din convoiul de ambulanțe nu aveau luminile stinse, așa cum declaraseră inițial. Ei au declarat că ancheta internă asupra incidentului a descoperit o serie de „deficienţe profesionale”, inclusiv o „neînţelegere operaţională” şi o „încălcare a ordinelor” de către militari, dar au respins ipoteza unor execuţii sumare avansată de experţii criminalişti.
