Donații
Veridica.md
Un grup restrâns de oameni, cu interese oculte, va decide ce va putea fi publicat online, conform unui europarlamentar român, cunoscut conspiraționist.
Referințele la „1984”, eterna justificare a teoriilor conspiraționiste
ȘTIRE: Europarlamentarul Cristian Terheș a spus că Uniunea Europeană a transpus în realitate o pagină din cartea lui George Orwell, „1984”, cu planul ei de a crea „ministere ale adevărului” pentru a reprima ceea ce decide că este „dezinformare online”. Acest „Minister orwellian al Adevărului” se va asigura că gândurile incorecte vor fi interzise. Conform unei noi legi draconice, care a intrat în vigoare pe 25 august, se așteaptă ca șefii rețelelor web să acorde prioritate recomandărilor care le vor fi transmise de către o rețea aprobată de UE de „verificatori de fapte”, care monitorizează informațiile postate online.
Cristian Terheș, deputat român și membru al Parlamentului European, a afirmat că Legea privind Serviciile Digitale oferă blocului suficientă putere pentru a decide care conținut este adevărat și care fals din cel care va apărea pe site-urile și platformele unora dintre cei mai mari furnizori din lume. El a afirmat pentru The Telegraph: „Comisia Europeană a rupt o pagină din „1984” al lui Orwell și a cerut statelor membre UE să înființeze ministere ale adevărului sponsorizate de guvern pentru a se asigura că gândurile greșite și cuvintele interzise nu vor fi permise în spațiul digital. Cu siguranță, într-o societate democratică, publicul, care aude sau are acces la toate argumentele, este cel care hotărăște asupra adevărului sau a caracterului dezirabil al anumitor fapte, idei sau partide. Oamenii sunt mai degrabă cei care trebuie să audă și să decidă ce consideră ei drept adevărat sau de dorit, și nu organismele guvernamentale.
NARAȚIUNE: În viitorul apropiat, spațiul digital va fi controlat în întregime de un grup restrâns de persoane, care va cenzura opiniile ce se opun intereselor oculte ale guvernului mondial.
CONTEXT: Cadrul legal privind spațiul digital a gravitat în jurul directivei europene privind comerțul electronic, adoptată în anul 2000 și rămasă neschimbată timp de douăzeci de ani. În tot acest timp, contextul digital a cunoscut o evoluție fulminantă, care va continua cu siguranță și în următoarea perioadă de timp. Astfel, sistemele de recomandări și publicitatea online au ajuns să aibă un rol extrem de important în filtrarea informațiilor care ajung la consumatori. Internetul este și un mediu de răspândire a propagandei și narațiunilor false (fake news, dezinformări) care au un impact asupra publicului și societăților – vezi de pildă campania pentru Brexit sau numeroasele dezinformări cu privire la Covid care au determinat mulți oameni să respingă măsurile de distanțare socială și vaccinarea, ceea ce, în unele cazuri, s-a dovedit a fi fatal. Totodată, volumul vânzărilor online de produse contrafăcute, periculoase sau ilegale este în creștere, la fel ca și discursurile de incitare la ură sau materialele de abuz sexual asupra copiilor, ca să enumerăm doar câteva exemple de probleme ce decurg din utilizarea serviciilor digitale, probleme care acum 20 de ani nu puteau fi prevăzute. Spațiul cibernetic a devenit nu doar o zonă de divertisment și concurenţă comercială, ci și una de confruntare și conflict între indivizi, organizații și chiar și state. Totodată, asistăm la o tranziție accelerată a majorității activităților umane către un format digital, văzut ca un element-cheie pentru dezvoltarea economică și socială. În acest sens, existența anumitor reguli și criterii de prezență a datelor în spațiul digital a devenit o problemă din ce în ce mai presantă, iar autoritățile locale și internaționale caută diverse metode de reglementare a informațiilor vehiculate online. La nivelul Uniunii Europene, diferitele organisme cu atribuții în domeniu lucrează la adoptarea unor legi care să reglementeze mediul digital. Toate aceste eforturi au fost concentrate în mai multe pachete de reguli, cele mai importante fiind Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA). Ele fac parte din strategia digitală europeană, prin care UE urmărește consolidarea pieței unice a serviciilor digitale, promovarea inovării și a competitivității mediului online european în raport cu piețele americană și asiatică.
Eurodeputatul AUR Cristian Terheș, ales în legislativul european pe o listă comună PSD-PNȚCD, nu se află la prima luare de poziție conspiraționistă. În plină pandemie și campanie de vaccinare, în noiembrie 2021, el a fost acuzat de presa occidentală că diseminează informații false în Parlamentul European, alături de alți șase europarlamentari. Ulterior, în mai multe rânduri, Terheș a acuzat un complot ocult prin care se urmărea înfometarea populației care va refuza portofelul digital și identitatea digitală.
OBIECTIV: Validarea propriilor teorii conspiraţioniste, slăbirea încrederii în organismele de conducere ale Uniunii Europene și alte organizații internaționale occidentale.
Politicile antimonopoliste nu sunt cenzură
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Cele două seturi de reguli amintite mai sus, DSA și DMA, nu vizează sub nici o formă instaurarea cenzurii digitale în spațiul european. În principiu, introducerea noilor reglementări urmărește să creeze un cadru legal clar, care să delimiteze responsabilitățile serviciilor digitale, precum și să implementeze un set de norme care vizează activitatea marilor platformele online. Măsurile au ca scop garantarea unui comportament corect al acestora, atât față de utilizatori, cât și față de potențialii concurenți, precum și eliminarea practicilor monopoliste ale acestora, astfel încât consumatorii să beneficieze de o gamă mai largă de opțiuni, iar piața europeană să rămână competitivă și deschisă inovării. Prin aceste reglementări, Comisia Europeană își propune să consolideze o piață digitală unică a UE și să sporească răspunderea prestatorilor de servicii digitale, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru toți jucătorii din piață.
De exemplu, în cazul producătorilor de telefoane, DSA ar putea interzice preinstalarea aplicațiilor proprii pe dispozitivele fabricate, iar utilizatorii vor avea libertatea de a alege cu privire la software-ul pe care doresc să îl folosească. De asemenea, impunerea utilizării unui anumit furnizor de e-mail pentru a accesa alte servicii oferite de platformă (cum procedează sistemul de operare Android care solicită o adresă de Gmail) va fi interzisă. Platformele de e-commerce nu vor mai putea afișa preferențial propriile oferte în detrimentul altora, nu vor mai avea voie să furnizeze datele utilizatorilor către companii terțe în scopul determinării de către acestea a unor modele comportamentale de cumpărare, și nici nu vor mai putea combina datele colectate cu cele de la terți, fără acordul explicit al utilizatorilor.
Un alt avantaj este reprezentat de impactul pe care DMA și DSA îl vor avea asupra companiilor europene de pe piața serviciilor digitale globale. Tot mai multe voci spun că, aflate într-un evident dezavantaj față de concurență, acestea trebuie să beneficieze de un tratament preferențial de la factorii de decizie europeni. Prin aceste reglementări, UE dorește să sporească avantajul competitiv al firmelor din Europa, atât prin atragerea de investiții și forță de muncă de nivel înalt, cât și prin atenuarea la maxim a decalajelor ce despart companiile europene de cele americane și asiatice. Noile măsuri sunt special concepute pentru a stopa declinul inovator al Europei și pentru a crește competitivitatea globală europeană. Astfel, implementarea acestor măsuri ar trebui să încurajeze companiile din UE să crească rata de inovare în serviciile digitale, iar acest lucru va duce la noi oportunități de afaceri de care firmele europene ar trebui să profite din plin.
În esență, DSA va putea impune anumite obligații pentru marile platforme online precum Facebook, Twitter, Google, Microsoft sau Apple, în sensul responsabilizării acestora pentru o mai bună și mai eficientă filtrare a informațiilor publicate. Asta nu presupune însă cenzurarea „gândurilor” și opiniilor populației. În fond și la urma urmei, impunerea unor reguli care să nu permită incitarea la violență sau propagarea informațiilor false ar trebui să reprezinte, chiar și pentru conspiraționiști, o veste bună și un scop în sine.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
