Dialogul dintre UE și Rusia este blocat doar pentru că anumite țări europene sunt rusofobe, iar sancțiunile care îi sunt impuse Moscovei nu se justifică, potrivit unor narațiuni false lansate de presa de la Moscova și de ministerul rus de externe, inclusiv direct prin vocea ministrului Serghei Lavrov. Narațiunile, care sunt mai vechi, au fost reactivate după ce la Consiliul European de vară, mai mulți șefi de stat din Uniunea Europeană au respins propunerea franco-germană privind organizarea unui summit cu Vladimir Putin.
ȘTIRE: „Propunerea Franței și a Germaniei de a se organiza un summit Rusia-UE a fost împiedicată din cauza poziției rusofobe a unei minorități din Europa, a scris Ministrului rus de Externe Sergei Lavrov într-un articol publicat luni în ziarul Kommersant și de revista Rossiïa v globalnoï politike.
„Politica UE este stabilită din ce în ce mai mult de o minoritate rusofobă agresivă, lucru confirmat deplin la summitul de la Bruxelles din 24 și 25 iunie, care s-a axat asupra perspectivelor privind relaţiile cu Rusia. Inițiativa Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron cu privire la o întrunire cu Vladimir Poutin a fost împiedicată, deşi propunerea abia fusese făcută”, a scris Lavrov.
[…] „Observatorii au constatat că SUA, prin faptul că a avut loc summitul ruso-american la Geneva, a dat undă verde acestei inițiative, dar ţările baltice și polonezii au pus capăt acestei «inițiative personale» din partea Berlinului și Parisului (iar ambasadorii Germaniei și Franței au fost chemați la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina pentru a explica „inițiativa”)”, a subliniat Lavrov.
[…] Discuțiile din Bruxelles au dus, în cele din urmă, către o cerere adresată Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă pentru a elabora noi sancțiuni împotriva Moscovei, „fără a specifica vreun «păcat», ci doar pentru a avea câteva ca rezervă. Dacă vor, vor ei inventa ceva».
NARAȚIUNI: 1. Dialogul UE-Rusia este blocat de o minoritate rusofobă din Polonia și țările baltice. 2. Sancțiunile anti-ruse nu au niciun temei. 3. În timp ce Rusia caută relații constructive, UE refuză dialogul cu liderii ruși.
CONTEXT/ETOS LOCAL: În contextul în care președintele american, Joe Biden, s-a întâlnit la Geneva cu liderul rus, Vladimir Putin, președintele Franței, Emmanuel Macorn, și cancelarul german, Angela Merkel, le-au propus liderilor europeni să fie organizat un summit cu Rusia pentru a discuta problemele acumulate de-a lungul ultimilor ani. Propunerea a fost respinsă în special de liderii Poloniei, statelor baltice, Suediei și Olandei. Una dintre principalele îngrijorări ține de continuarea politicii agresive a Rusiei și de refuzul acesteia de a se retrage din teritoriile ocupate (Crimeea) sau de a înceta să sprijine forțele separatiste. Rusia a prezentat concluziile summit-ului de la Bruxelles ca o victorie a minorității rusofobe din Polonia și țările baltice, menționând că urmează o serie de sancțiuni introduse fără nici un temei împotriva ei, ca și, de altfel, celelalte impuse până acum.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de prezenta opiniei publice o Moscovă care caută în permanență pace și dialog, spre deosebire de UE, care este dezbinată și dominată de rusofobia statelor membre din est. De asemenea, este pusă sub semnul întrebării necesitatea continuării politicii de sancțiuni a UE.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În realitate, atât decizia liderilor UE, cât și politica de sancțiuni au avut o explicație logică, prezentată opiniei publice. Potrivit concluziilor summit-ului, șefii de stat din Uniunea Europeană au invitat Rusia să își asume în întregime responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare depline a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE. În acest mod, UE continuă să fie solidară cu Ucraina în efortul ei de a răspunde amenințărilor hibride. „Consiliul European se așteaptă din partea conducerii Rusiei să dea dovadă de o implicare și de un angajament politic mai constructive și să pună capăt acțiunilor împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe”, este una dintre concluziile reuniunii Consiliului European în ceea ce privește Rusia.
Liderii țărilor baltice și Poloniei au declarat că o întâlnire cu liderul de Kremlin ar fi posibilă doar după ce Rusia îndeplinește o serie de condiții securitare, menționând că societăților lor se simt amenințate. De precizat că statele din estul UE au avut cel mai mult de suferit în trecut în urma politicii Rusiei / URSS / Imperiului Rus. Frustrările legate de Rusia au fost motivul respingerii inițiativei Macron-Merkel privind un eventual summit UE-Rusia, și nu rusofobia, cum afirmă Lavrov. Luând în calcul situația din Donbass, anexarea Crimeii de către Rusia, cazul MH17 (care explică poziția Olandei) și persecutarea opoziției în Rusia, unele state UE consideră că o întâlnire cu Putin ar fi o cedare în fața Moscovei, fără să fie atinse obiectivele strategice ale Bruxellesului.
Mai mult decât atât, UE a precizat în documentul final al reuniunii că dorește să coopereze cu Rusia într-o serie de domenii, cum ar fi clima, mediul, sănătatea, precum și cu privire la anumite chestiuni de politică externă și de securitate, ceea ce arată deschiderea UE și nu atitudinea ei rusofobă.
Nu este adevărată nici declarația lui Lavrov că sancțiunile nu au nici un temei. În aceleași concluzii ale întrunirii liderilor UE, se amintește despre nerespectarea regimului de pace în Donbass, încălcarea drepturilor fundamentale ale presei libere, instituțiilor societăți civile (aluzie la cazul opozantului Navalnîi) ș.a. Mai mult, fiecare sancțiune introdusă împotriva Rusiei a fost discutată la nivelul UE și argumentată.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Propunerea de a organiza un summit UE-Rusia a trezit cu adevărat un val de discuții la reuniunea Consiliului European. Angela Merkel nu a fost de acord cu liderii care au respins summit-ul, menționând că dialogul este necesar în orice situație. „Preşedintele SUA s-a întâlnit cu Vladimir Putin pentru o discuţie serioasă, fără ca asta să lase impresia că ar fi o recompensă pentru preşedintele rus. O UE suverană, în opinia mea, trebuie de asemenea să fie în măsură să reprezinte interesele UE într-o discuţie similară”, a spus Merkel la finalul reuniunii Consiliului European.
Verifică sursele:
