Autoritățile de la Chișinău se folosesc de starea de urgență pentru a guverna discreționar, ocolind controalele parlamentare, potrivit unei narațiuni false lansate de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, care s-a remarcat de-a lungul timpului prin promovarea a numeroase dezinformări și teze false, multe dintre ele similare cu cele ale Kremlinului.
ȘTIRE: Autoritățile au nevoie de regim de stare de urgență.
De ce?
Pentru a adopta, fără discuții suplimentare și dezbateri parlamentare, modificări la buget prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale.
Pentru a majora tarifele la gaz, motorină, apă etc.
Pentru a efectua în regim de urgență achiziții de gaz și carburanți — de la cine consideră necesar și în condițiile pe care le consideră potrivite.
Pentru a accelera privatizarea proprietății statului.
Parlamentul, în astfel de situații, doar încurcă: sunt prea multe întrebări, discuții și gălăgie.
De aceea, se pare că au decis să recurgă din nou la un mecanism deja testat.
NARAȚIUNI: 1. Autoritățile au introdus stare de urgență pentru a adopta decizii nepopulare evitând Parlamentul. 2. Guvernarea instituie măsuri speciale încălcând legile democrației.
OBIECTIV: subminarea încrederii în guvernare, acuzată că ar utiliza abuziv mecanismele de gestionare a crizelor pentru a evita dezbaterile democratice; alimentarea percepției că instituțiile statului recurg la măsuri excepționale pentru a limita controlul democratic și a concentra puterea.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând trebuie precizat că Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă în domeniul energetic și cel hidrologic. Este vorba de un regim diferit față de starea de urgență, care este instituită de Parlament, se referă la un „regim special de răspuns la o criză majoră” și presupune mecanisme suplimentare pe care executivul le are la dispoziție. Bogdan Țîrdea exploatează deliberat o confuzie între două regimuri juridice diferite pentru a atribui autorităților intenții abuzive. Țîrdea prezintă o măsură administrativă destinată gestionării unor riscuri într-un sector drept un instrument pentru evitarea controlului parlamentar, adoptarea unor decizii netransparente și restrângerea mecanismelor democratice de verificare. Mai mult, Țîrdea face speculații, afirmând că starea de urgență (care nu există) va fi folosită pentru impunerea unor politici care nici măcar nu au fost adoptate, în domenii care n-au legătură cu cele vizate de starea de alertă.
Nici starea de alertă, nici cea de urgență nu prevăd mecanismul de adoptare a legilor ocolind Parlamentul. Este vorba de regimuri speciale, instituite temporar, care le permit autorităților să impună anumite restricții, dar nu să înlocuiască activitatea instituțiilor. Constituția și alte acte normative prevăd o singură posibilitate de adoptare a legilor ocolind procedurile parlamentare clasice – angajarea răspunderii Guvernului, iar Codul de organizarea și funcționare a Parlamentului stabilește clar în ce cazuri și în ce condiții se poate întâmpla acest lucru.
Nu mai există Comisia pentru Situații Excepționale la care face referire Bogdan Țîrdea. Aceasta a fost înlocuită cu o Comisie Națională de Management al Crizelor, cu atribuțiii clare prevăzute în legislație, atribuții care nu includ adoptarea legilor sau tarifelor/prețurilor la carburanți și utilități.
Instituirea stării de alertă în domeniul energetic a fost o decizie ca răspuns la situația de pe piața carburanților, în special scumpirea și rezervele insuficiente de motorină. Potrivit Guvernului, „adoptarea proiectului de decizie [...] permite instituirea unui set de măsuri temporare și coordonate privind flexibilizarea unor mecanisme de piață, consolidarea stocurilor, fluidizarea operațiunilor logistice și vamale, precum și intensificarea cooperării interinstituționale, în vederea asigurării securității aprovizionării cu produse petroliere”.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Guvernul de la Chișinău a instituit la 28 iulie, starea de alertă în sectorul energetic și starea de alertă hidrologică, pentru o perioadă de 30 de zile pentru a preveni riscurile asupra aprovizionării țării cu carburanți și apă. Deciziile au fost luate în cadrul ședinței extraordinare a Cabinetului de miniștri.
Starea de alertă în sectorul energetic a fost declarată în contextul perturbărilor de pe piața regională a carburanților. Creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, conflictul din Orientul Mijlociu, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk și nivelul scăzut al Dunării au afectat lanțurile de aprovizionare. Stocurile comerciale de motorină au scăzut de la un nivel de siguranță de 17,6 zile, la sfârșitul lunii iunie, la 6,9 zile, potrivit Executivului de la Chișinău. Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de carburanți
Starea de alertă hidrologică a fost instituită în urma reducerii semnificative a resurselor de apă din bazinul Nistrului. La 27 iulie, nivelul apei în lacul de acumulare Nistrean a fost de 113,24 metri, față de nivelul normal de 121 de metri. Totodată, există riscul ca debitul deversat de la Novodnistrovsk să scadă sub pragul de siguranță de 100 m³ pe secundă, ceea ce ar putea afecta funcționarea stațiilor de captare și alimentarea cu apă. Aproximativ 80% din populația Republicii Moldova este alimentată cu apă potabilă din râul Nistru.
Bogdan Țîrdea este unul dintre exponenții cunoscuți ai dezinformărilor în Republica Moldova, iar instituirea unui regim autoritar de către guvernarea PAS este o teză pe care o vehiculează de ani de zile. Țîrdea este și un militant împotriva integrării europene a Republicii Moldova, afirmând că țara o să fie lichidată dacă va intra în UE; această narațiune este similară cu cele lansate constant de propaganda rusă atât în Moldova cât și în alte țări ex-sovietice despre care consideră că ar trebui să fie în sfera de influență a Moscovei, cu un statut de vasale. Țîrdea împărtășește cu Moscova și viziunea cu privire la pericolul societății civile și a susținerii unor organizații non-guvernamentale prin proiecte finanțate din exterior.
Verifică sursele:
