România cumpără arme de la americani în loc să bage banii în educație și a ajuns un investitor important în Statele Unite fără să primească nimic în schimb, potrivit unor narațiuni promovate de portavocea Kremlinului, Sputnik. Narațiunile pornesc de la un text al jurnalistului Patrick André de Hillerin.
ȘTIRE: „Propaganda oficială lasă de ani buni impresia că Statele Unite sunt principalul investitor din România. Adevărul este însă invers: România este un investitor important în SUA. Și investitor fără profit. Aceasta este concluzia unei analize făcute de jurnalistul Andre Patrick de Hillerin, publicată în Libertatea.
Acesta analizează influența puternică a SUA asupra deciziilor politice, sociale și economice din România. Dezvăluirile Wikileaks dar și presa cotidiană arată cum România este influențată în mai toate deciziile sale. Ambasada Statelor Unite și nu Parlamentul sau Guvernul României, este instituția în care se pritocesc deciziile importante pentru țară.
Ingerința în justiție nu este permisă politicienilor români nici cât să se apere în fața procurorilor, ce să mai vorbim de exercitarea dreptului constituțional de a guverna, dând legi sau reformând parchetele. Dar diplomații americani au dreptul de a da recomandări, directive, indicații prețioase politicienilor, judecătorilor și procurorilor […] Nici la investiții indirecte nu se stă mai bine. După consultarea datelor BNR, ”dintr-un total de 90,773 de miliarde de euro, SUA nu au participat cu investiții în România nici măcar cu 7%, contribuția în toți acești ani fiind de 6,16 miliarde de dolari. Acesta ar fi locul 5, primele 4 fiind ocupate de state din UE (Germania, Austria, Franța și Italia) [...] De fapt e ca la radio Erevan. Nu SUA este investitorul, ci România. Iar SUA nu intervine în România pentru a își proteja investițiile ci pentru a își proteja furnizorul de bani. […] Strategia foarte costisitoare, asumată de statul român, de dotare a armatei are un beneficiar principal: SUA […] Pare că ne-am găsit proiectul de țară: să sprijinim financiar economia SUA”, concluzionează amar Patrick de Hillerin. Care se întreabă cum ar fi arătat România dacă cele 20 de miliarde date pe armament americanilor ar fi fost investite în educația românească”.
NARAȚIUNI: 1. România este o colonie a SUA ce este manipulată să-și cheltuiască inutil banii pe armament american 2. România a devenit un investitor în economia americană fără să primească nimic în schimb. 3. Statele Unite se amestecă în justiția din România. 4. Pretenția Washingtonului ca interesele investitorilor să fie protejate este nejustificată. 5. Banii investiți în armament ar fi fost folosiți mai bine pentru educație.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Pe fondul militarismului crescut al Rusiei în regiunea extinsă a Mării Negre, statele NATO au decis la summitul Alianței din Țara Galilor să aloce 2% din PIB pentru sectorul de apărare.
Decizia țărilor membre NATO a venit după ce, în același an 2014, Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina și a început să sprijine separatismul în estul acestei țări în regiunile Donețk și Luhansk.
În prezent, Rusia încearcă să forțeze mâna Occidentul să-i accepte condițiile formulate pe 17 decembrie 2021 și anume de a împărți din nou Europa în sfere de influențe și ca NATO să-și reducă semnificativ prezența în statele ex-comuniste (inclusiv România) și să își ia angajamente ferme că nu se va mai extinde pe viitor. Unul dintre scopuri este de a înclina decisiv balanța echilibrului de forțe la Marea Neagră și de refacere a sferelor sale de influență de dinaintea destrămării URSS din 1991. Totodată, Rusia încearcă să reimpună un model al negocierilor între marile puteri, care să nu țină cont de voința și opțiunile statelor mai mici. De notat că statele ex-comuniste au cerut să fie admise în NATO și au fost de acord să implementeze o serie de reforme pentru a fi acceptate. Decisivă pentru aceste state a fost nevoia unor garanții de securitate tocmai în fața Rusiei, care de-a lungul istoriei a fost un agresor regional; în prezent, Ucraina, atacată de Rusia în 2014, se află în această situație și de aceea își dorește, la rândul său, să beneficieze de protecția NATO, cu atât mai mult cu cât Rusia și-a încălcat deja angajamentele privind respectarea integrității teritoriale ale Ucrainei.
OBIECTIV: Să submineze eforturile României de a-și consolida forțele armate. Să pună sub semnul întrebării apartenența României la NATO și parteneriatul româno-american. Să submineze eforturile de consolidare a statului de drept.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Tema coloniei occidentale este una dintre cele mai comune ale propagandei rusești și a fost adoptată și de cercuri naționaliste din România, unde încă se simte influența propagandei oficiale a regimului Ceaușescu și a accentului pus de acesta pe ideea „neamestecului în treburile interne”. Orice atenționare a partenerilor occidentali este taxată (nu doar în România, ci și în alte state est-europene) drept „ingerință în afacerile interne”. În fapt, atunci când au cerut să fie admise în clubul statelor occidentale, țările est europene și-au asumat și respectarea unor principii, drepturi și libertăți fundamentale, iar atenționările venite de la parteneri vizează, în general, încălcarea acelor angajamente.
De fapt, Occidentul își dorește în rândul țărilor aliate întărirea statului de drept care atrage după sine și încrederea investitorilor străini care caută țări cu un puternic stat de drept pentru a-și proteja investițiile pe care le fac în astfel țări. Condiția statului de drept puternic este una intrinsecă pentru ca investitorii occidentali să aibă încredere să pătrundă pe astfel de piețe emergente.
Spre exemplu, țări ca Ucraina și Republica Moldova nu atrag investitorii străini în număr mare, deoarece nu au consolidate democrații în care să funcționeze pe deplin statul de drept.
Textul Sputnik conține inclusiv o frază de-a dreptul hilară, „ingerința în justiție nu este permisă politicienilor români nici cât să se apere în fața procurorilor, ce să mai vorbim de exercitarea dreptului constituțional de a guverna, dând legi sau reformând parchetele.”, care denotă fie o încercare grosolană de a manipula, fie o incapacitate de a înțelege principiul separării puterilor în stat – semnatarul este indignat că nu e permisă „ingerința în justiție” și confundă procesul legislativ, actul guvernării (care ține de executiv) și actul justiției.
În partea de cifre, știrea celor de la Sputnik preia informații eronate incomplete și neadevăruri rostite prin omisiune. Într-adevăr, raportul BNR pe 2020 pe dimensiunea investițiilor străine directe plasează SUA pe locul cinci în topul investitorilor direcți în România cu 6.16 miliarde de dolari, doar că „omite” alte 2,27 de miliarde dolari care vin din SUA în România prin intermediul Olandei (vei pagina 25 a raportului BNR pe 2020). Acest lucru ar apropia SUA de Franța care ocupă locul 3 în acest top.
În plan bilateral, investiții româanești în cumpărarea de armament din SUA, acele 20 de miliarde de dolari invocate de autor, reprezintă un procent de circa 0,06% numai din investițiile din Europa spre SUA în 2020, care totalizează 2.942 de miliarde de dolari conform statisticilor oficiale ale SUA.
Generalul Constatin Spînu a explicat într-un interviu pentru Veridica.ro că serviciile secrete rusești nu și-au schimbat „modus operandi” față de perioada Războiul Rece și că una dintre direcții de dezinformare este slăbirea încrederii și coeziunii în cadrul oricărei societăți care era vizată de astfel de metode.
„Cred că nu doar în România vedem aceste narative. Cred că în toate țările Uniunii Europene și în țările NATO se rostogolesc astfel de narative. Sigur, ele sunt adaptate la contextul local. Schimbăm opinii și lecții învățate cu toți aliații noștri și vedem că și în țările baltice există astfel de narative și în Polonia, România, Bulgaria deci în toate țările NATO, dar și în Uniunea Europeană, în nucleul să spunem vestic al Uniunii Europene. Există narative adaptate pentru aceste societăți”, a spus Spânu.
În altă ordine de idei, concluzia autorului din Libertatea, Patrick de Hillerin, care s-a potrivit mănușă pe narațiunile Spunik, potrivit căreia România alocă mai muli bani pe armament decât pe educație este și ea una falsă.
Dacă România alocă în rând cu majoritatea statelor NATO un procent de 2%, așa cum au convenit statele membre la summitul Alianței din 2014, pentru educație România a alocat în 2021 circa 2,5% din PIB, iar pentru 2022 tințește spre 4%. Oricum, este vorba de domenii total diferite care au, fiecare, nevoie de finanțare, așa că nu se poate pune problema comparării lor sau eliminării finanțării unuia pentru a-l finanța pe cel de-al doilea.
Pe fondul militarismului crescut al Rusiei și a amenițărilor reale, inclusiv cea nominală la adresa României, Bucureștiul nu poate sta cu o armată slab dotată și expusă tuturor pericolelor de securitate aferente. Pentru a-și asigura securitatea, un stat – chiar și unul neutru, cum este Elveția – are nevoie și de forțe armate, iar acestea trebuie echipate și antrenate corespunzător, în funcție de standardele în domeniu, pentru a putea să își îndeplinească misiunea. Armata română s-a alăturat NATO cu echipamente sovietice sau copiate după acestea, iar în timp acestea au ajuns să fie depășite, fiind necesară înlocuirea lor. În plus, dat fiind că România este membru NATO, echipamentele sale trebuie să fie compatibile cu cele ale NATO.
SÂMBURE DE ADEVĂR: România a cumpărat în ultimii ani armament din SUA, unul dintre cele mai performante din lume destinat numai partenerilor strategici ai Statelor Unite.
Verifică sursele:
