În timp ce hrana din Ucraina este exportată în UE, copiii ucrainenilor suferă de foame, iar statul se transformă într-o colonie a Occidentului. Aceste narațiuni au fost reluate de presa controlată de guvernul rus, care prezintă denaturat o serie de date statistice ale organizațiilor internaționale.
ȘTIRE: „ONU trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea numărului de persoane care suferă de foame în întreaga lume din cauza coronavirusului și a crizei economice, iar Ucraina exportă produse agricole în străinătate, privând populația deja sărăcită de acces la alimente interne relativ ieftine. […]
Este deosebit de îngrozitor faptul că printre copiii ucraineni sub 5 ani, 22,9% suferă cronic de foame, iar 8,2% suferă de foame acută. Potrivit datelor din 2019, 21,3% dintre copiii cu vârsta sub 5 ani au rămas în urmă în creștere din cauza malnutriției […]
Nu vorbim de o lipsă de alimente, ci de faptul că producția este în mâini private, inclusiv în mâinile corporațiilor străine, care exportă totul în Occident. […]
Ucraina este un stat jefuit de tip colonial, în care 30% din copiii sub 5 ani suferă de foame. O știre bună constă în faptul că economia Ucrainei se aseamănă cu cea a Somaliei sau Coastei de Fildeș, însă jaful din sector agrar are loc, totuși, în proporții mai mici decât în cele 2 state.”
NARAȚIUNI: 1. Copiii din Ucraina suferă de foame. 2 Ucraina se transformă într-o colonie subdezvoltată a Occidentului.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Ucraina ar fi trebuit să semneze la summitul de la Vilnius un acord de asociere la UE, însă în urma unor presiuni puternice ale Moscovei, președintele Viktor Ianukovici s-a răzgândit în ultimul moment. Decizia a dus la declanșarea unei ample mișcări de protest, Euromaidanul, în urma căreia Ianukovici a fost răsturnat. Rusia a ripostat anexând Crimeea și, ulterior, susținând forțele separatiste care au declanșat războiul civil în Donbass. Între timp, noile autorități de la Kiev au semnat Acordul de asociere și au inițiat o serie de reforme, inclusiv unele care apropie piața alimentară internă de cea europeană. Mai mult decât atât, la 1 iulie a.c. în Ucraina a fost liberalizată piața funciară. Ucrainenii sunt liberi să cumpere și să vândă terenuri agricole, iar din 2024 piața ar putea fi deschisă și pentru cetățenii străini. În acest moment producția agricolă a Ucrainei este mult sub potențialul său din lipsa investițiilor. Această apropiere a Ucrainei de normele europene prin implementarea Acordului de asociere cu UE a devenit ținta unor atacuri informaționale din partea presei guvernamentale ruse.
Politicienii ruși și presa controlată de Guvernul de la Moscova văd în inițiativele ce apropie Ucraina de Occident o mare primejdie – o pierdere reală a controlului asupra Kievului în plan economic. Narațiunile false despre situația din sectorul agrar din Ucraina de cele mai multe ori atacă clasa politică de la Kiev, care a venit la putere după retragerea președintelui Viktor Ianukovici în Rusia.
Narațiunile false privind iminența unei crize alimentare nu se limitează doar la Ucraina și nu au apărut acum. Veridica a analizat recent o serie de știri false, potrivit cărora România va fi lovită de o penurie de alimente, narațiunea având ca scop inducerea unei stări de teamă în rândul populației în pragul sezonul rece. Din aceeași metanarațiuni fac parte și ale articole de presă. De exemplu, în 2017, un post de televiziune din Rusia a publicat un articol despre „marea foamete” din Ucraina și despre oamenii care fură mâncare de la porumbei.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de a inocula ideea că după ruperea legăturilor economice și politice vechi cu Rusia, Ucraina s-a transformat într-o colonie subdezvoltată a Occidentului. În egală măsură, prin astfel de narațiuni opinia publică din Rusia este alimentată cu temeri privind politica jefuitoare a Occidentul, care lasă fostele state sovietice să sufere de foame.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În realitate, autorul articolului manipulează opinia publică, citând date statistice vechi sau prezentându-le intenționat greșit. Ca și în cazul altor narațiuni false pe această temă, unele analizate de Veridica.ro, presa guvernamentală rusă nu scrie despre ce teritorii ale Ucrainei este vorba în rapoartele organizațiilor internaționale specializate. De cele mai multe ori, ONU, Consiliul Europei și alte organizații scriu despre diferite probleme din Ucraina cauzate de conflictul din Donbass, amintesc despre criza alimentară din republicile autoproclamate Donețk și Lugansk, iar presa guvernamentală rusă generalizează aceste date pentru întreaga Ucraină. De exemplu, potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ucraina este inclusă în lista statelor cu zone de conflict care au acces dificil la hrană. Presa guvernamentală rusă nu amintește nimic despre conflictul din Donbass, ci construiește narațiuni anti-occidentale.
Mai mult, datele citate de Ukraina.ru și alte portaluri de știri sunt învechite (fiind vorba de perioada 1998-2002), potrivit Global Nutrition Report – 2021, nu 30% dintre copii din Ucraina suferă de foame, ci doar 2,2%. Presa guvernamentală rusă nu a citat datele mai recente pentru că nu ilustrau narațiunile de dezinformare. Hunger Map, care, potrivit articolului, ar demonstra că ucrainenii suferă de foame, arată de fapt că Ucraina nu se deosebește prea mult de statele UE, însă situația este critică în Donbass, adică exact, în zonele care nu sunt controlate de guvernul ucrainean.
Verifică sursele:
