Rusia afirmă că a primit asigurări din partea Turciei că așa-numitul Canal Istanbul nu va facilita accesul navelor de război străine într-un spațiu de importanță strategică pentru Moscova. După discuțiile de la Antalya, în sudul Turciei, cu omologul său Mevlüt Cavusoglu, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a declarat mulțumit de promisiunea că noua cale martitimă nu va amplifica fluxul de nave militare care intră în Marea Neagră. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a deschis, săptămâna trecută, șantierul primului pod peste viitorul canal, un proiect faraonic menit să dubleze strâmtoarea Bosfor și pe care adversarii regimului îl consideră inutil, foarte costisitor și cu efecte devastatoare asupra mediului. Proiectat de însuși șeful statului, canalul lung de 45 de kilometri, paralel cu Bosforul, ar urma să lege, la vest de Istanbul, Marea Neagră și Marea Marmara. Erdogan susține că, odată cu construcția canalului, se va decongestiona traficul tot mai intens de nave prin Bosfor, ceea ce va asigura securitatea locuitorilor din Istanbul. În plus, spune el, Turcia va juca un rol mai important în comerțul internațional. Atât opozanți interni, cât și experți străini au avertizat că proiectele enorme de infrastructură promovate de Erdogan fac mai degrabă rău economiei turcești. În aprilie, cel puțin zece amirali turci în rezervă au fost arestați, fiindcă figurează printre cei peste o sută de foști ofițeri de rang înalt din marina militară cosemnatari ai unei scrisori deschise, critică la adresa președintelui Erdogan. Alţi patru foşti ofiţeri, prea vărstnici pentru a fi reţinuţi, au primit ordin să se prezinte la poliţie, în cadrul aceleiași anchete.Ei afirmă în scrisoare că proiectul prezidențial de construire a unui nou canal la Istanbul ar putea ameninţa libertatea de navigaţie în Marea Neagră și ar contraveni Convenţiei de la Montreux, destinată să prevină militarizarea acesteia. Scrisoarea, constată comentatorii, a fost percepută de regimul islamo-conservator de la Ankara drept o nouă sfidare a armatei, cândva garantul laicității în Turcia, la adresa puterii civile. Pentru echipa lui Erdogan, asocierea publică a foștilor șefi din marină echivalează cu plănuirea unei lovituri de stat militare. Încheiată în 1936, în orașul elvețian Montreux, Convenția garantează utilizarea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, de lângă metropola turcă Istanbul, de către navele civile din alte ţări și limitează accesul celor de război. Noul canal, despre care specialiștii spun că e la fel de fel de ambițios ca acelea de Suez sau Panama, nu va cădea sub incidenţa acestei convenţii. Rusia supraveghează foarte atent traficul în zonă al navelor din țările membre NATO. Distrugătorul britanic HMS Defender, care i-a înfuriat pe ruși intrând în apele peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de ruși în 2014, a ajuns în portul georgian Batumi. Comandantul navei, Vince Owen, a declarat că Marea Britanie, alături de aliații și partenerii săi, precum Georgia, va continua să vegheze la securitatea regională, stabilitatea și prosperitatea din zona Mării Negre. Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a acuzat Marea Britanie şi Statele Unite că vor să provoace un conflict în Marea Neagră. El a ameninţat că ruşii îşi vor apăra frontierele cu orice mijloace, inclusiv militare. Anterior, Moscova a avertizat că va bombarda vasele britanice dacă acestea vor mai recurge la ceea ce a numit acţiuni provocatoare. Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, precizase că distrugătorul HMS Defender, aflat în apele Mării Negre, circula pe un traseu recunoscut internațional, între portul ucrainean Odessa și Georgia. Precizarea survine după ce Rusia a anunțat că a recurs la tiruri de avertisment, când nava militară britanică ar fi pătruns trei kilometri în apele sale teritoriale. Incidentul s-ar fi petrecut în dreptul peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de ruși în 2014. Comentariile de presă acreditează versiunea rusă, dar insistă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra. Luna aceasta, chiar înainte de deschiderea Campionatului European, ambasadele britanică și americană la Kiev și-au exprimat susținerea pentru noul echipament al fotbaliștilor ucraineni, pe care sunt imprimate harta țării lor, incluzând Crimeea, și sloganuri patrotice. Aliați cu Franța, Regatul Sardiniei din Italia de azi şi cu defunctul imperiu otoman, din care a rămas Turcia modernă, englezii s-au luptat cu ruşii, între 1853 şi 1856, în ceea ce, în epocă, s-a numit războiul Crimeei. Geostrategic, acesta a fost menit să stăvilească expansiunea spre vest a imperiului ţarist şi a avut succes, ruşii învinşi fiind nevoiţi, între altele, să returneze principatului românesc al Moldovei sudul Basarabiei ocupate în 1812 - judeţele Ismail, Bolgrad şi Cetatea Albă. Amplificate de incapacitatea uneia dintre cele mai vechi democraţii din lume de a tolera abuzurile statului poliţienesc de la Moscova, idiosincraziile ruso-britanice s-au perpetuat, iar Londra a anunţat, luna trecută, că va propune partenerilor săi din aşa-numitul G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, crearea unui mecanism comun de contracarare rapidă a propagandei şi dezinformării provenite, în special, din Rusia şi China. Potrivit publicaţiei Sunday Times, preluată de agenţiile de ştiri, un studiu finanţat de ministerul de Externe relevă că "trolii pro-ruşi" inundă cu comentarii de rea-credinţă siteurile de internet ale ziarelor britanice, pentru a crea impresia că opinia publică din Regatul Unit susţine agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei. Aceste comentarii sunt preluate de media ruseşti de stat, ce pot, astfel, pretinde că politica regimului lui Vladimir Putin e apreciată în străinătate. La fel se procedează în cel puţin 14 alte ţări, inclusiv membre ale G7, precum Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite. Autorităţile britanice au decis să aloce opt milioane de lire sterline (echivalentul a 9,2 milioane de euro) pentru programele serviciului internaţional al BBC care combat dezinformarea. Anterior, şi unitatea de luptă contra dezinformării a diplomaţiei comunitare a publicat un raport potrivit căruia Rusia şi China poartă adevărate campanii pentru a semăna neîncredere în vaccinurile anti-COVID-19 omologate în Uniunea Europeană şi a le promova pe cele produse de laboratoarele lor.
