Marea Britanie precizează că nava sa militară despre care ruşii spun că a intrat în apele lor teritoriale circula pe un traseu recunoscut internațional, între Ucraina și Georgia

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a precizat, miercuri, că distrugătorul HMS Defender, aflat în apele Mării Negre, circula pe un traseu recunoscut internațional, între portul ucrainean Odessa și Georgia. Precizarea survine după ce Rusia a anunțat că a recurs la  tiruri de avertisment, când nava militară britanică ar fi pătruns trei kilometri  în apele sale teritoriale. Incidentul s-ar fi petrecut în dreptul peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de ruși în 2014. Comentariile de presă acreditează versiunea rusă, dar insistă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra. Luna aceasta, chiar înainte de deschiderea Campionatului European, ambasadele britanică și americană la Kiev și-au exprimat susținerea pentru noul echipament al  fotbaliștilor ucraineni, pe care sunt imprimate harta țării lor, incluzând Crimeea, și sloganuri patrotice. Aliați cu Franța, Regatul Sardiniei din Italia de azi şi cu defunctul imperiu otoman, din care a rămas Turcia modernă, englezii s-au luptat cu ruşii, între 1853 şi 1856, în ceea ce, în epocă, s-a numit războiul Crimeei. Geostrategic, acesta a fost menit să stăvilească expansiunea spre vest a imperiului ţarist şi a avut succes, ruşii învinşi fiind nevoiţi, între altele, să returneze principatului românesc al Moldovei sudul Basarabiei ocupate în 1812 - judeţele Ismail, Bolgrad şi Cetatea Albă. Amplificate de incapacitatea uneia dintre cele mai vechi democraţii din lume de a tolera abuzurile statului poliţienesc de la Moscova, idiosincraziile ruso-britanice s-au perpetuat, iar Londra a anunţat, luna trecută, că va propune partenerilor săi din aşa-numitul G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, crearea unui mecanism comun de contracarare rapidă a propagandei şi dezinformării provenite, în special, din Rusia şi China. Potrivit publicaţiei Sunday Times, preluată de agenţiile de ştiri, un studiu finanţat de ministerul de Externe relevă că "trolii pro-ruşi" inundă cu comentarii de rea-credinţă siteurile de internet ale ziarelor britanice, pentru a crea impresia că opinia publică din Regatul Unit susţine agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei. Aceste comentarii sunt preluate de media ruseşti de stat, ce pot, astfel, pretinde că politica regimului lui Vladimir Putin e apreciată în străinătate. La fel se procedează în cel puţin 14 alte ţări, inclusiv membre ale G7, precum Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite. Autorităţile britanice au decis să aloce opt milioane de lire sterline (echivalentul a 9,2 milioane de euro) pentru programele serviciului internaţional al BBC care combat dezinformarea. Anterior, şi unitatea de luptă contra dezinformării a diplomaţiei comunitare a publicat un raport potrivit căruia Rusia şi China poartă adevărate campanii pentru a semăna neîncredere în vaccinurile anti-COVID-19 omologate în Uniunea Europeană şi a le promova pe cele produse de laboratoarele lor.